Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Proiectul viitorului buget al UE a fost adoptat de comisari

Bugetul multianual 2014-2020, al carui proiect a fost adoptat de Comisia Europeana, va permite UE sa raspunda provocarilor cu care se confrunta, inclusiv cu gestionarea eficienta a resurselor pentru Politica Agricola Comuna - este de parere comisarul pentru agricultura Dacian Ciolos.

Este o propunere de buget care s-a nascut intr-un context dificil, in conditii de presiuni economice si financiare - spune Ciolos. Este o propunere de buget care, speram noi, se va dovedi fezabila atat economic, cat si politic, si se va bucura de sustinere.
Sigur, pentru acest buget vor fi inca multe de negociat in Parlamentul European si in Consiliu dar, in propunerea pe care a facut-o Comisia Europeana, Romania porneste ca un stat beneficiar de fonduri suplimentare substantiale. Cel putin referitor la politica agricola comuna si politica de coeziune - considera Ciolos.
PAC ramane, in continuare, cea mai importanta in bugetul UE, cu o alocatie de 371,7 miliarde de euro, la care se adauga o marja de manevra suplimentara de 15,2 miliarde de euro. In total, 386 de miliarde intre 2014-2020 pentru agricultura.

"Practic, cheltuielile pentru PAC vor fi mentinute la nivelul lor din 2013. Este o baza buna pentru reforma pe care o propun si permite mentinerea unei structuri solide a PAC, atat in ceea ce priveste platile directe, cat si programul de dezvoltare rurala"- spune Ciolos. Este un buget care permite reducerea diferentelor intre est si vest, intre platile pe care le primesc agricultorii din vechile si din noile state membre. Agricultorii romani vor fi beneficiarii unei cresteri semnificative a platilor directe.
Platile directe vor ramane instrumentul esential de sustinere a veniturilor agricultorilor. O parte semnificativa va fi alocata pentru intarirea eco-competitivitatii si durabilitatii sectorului agricol - atat pentru fermele mari, cat si pentru fermele mici.

Totodata, vor fi pastrate programe de dezvoltare rurala solide, in ciuda zvonurilor care au circulat in ultimele saptamani.

Unele cheltuieli vor iesi in afara bugetului agricol. De exemplu, programul de sprijin alimentar pentru persoanele dezavantajate (2,5 miliarde de euro) va fi finantat de Fondul Social European. Si unele masuri de politica sanitara si veterinara (2,2 miliarde) vor fi transferate in afara PAC. Eventualele stocuri de interventie vor veni in plus fata de bugetul disponibil. Pentru agricultura, acest aspect inseamna o flexibilitate suplimentara de 4,7 miliarde de euro, care nu exista in bugetul actual.

Pentru eventuale crize legate de schimbarile climatice ori de piata, Comisia Europeana a propus o rezerva de 500 de milioane de euro anual, ceea ce reprezinta un total de 3,5 miliarde de euro pentru cei 7 ani.
Urmatoarea etapa va fi prezentarea in toamna a propunerilor legislative de reforma a politicii agricole comune.
Proiectul de cadru financiar multianual confirma angajamentul Comisiei Europene pentru o reforma ambitioasa, care sa permita agriculturii europene sa-si foloseasca intregul potential de o maniera durabila, asigurand aprovizionarea cu alimente si un nivel de viata decent pentru agricultori, a adaugat Ciolos.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.