Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Proiectul viitorului buget al UE a fost adoptat de comisari

Bugetul multianual 2014-2020, al carui proiect a fost adoptat de Comisia Europeana, va permite UE sa raspunda provocarilor cu care se confrunta, inclusiv cu gestionarea eficienta a resurselor pentru Politica Agricola Comuna - este de parere comisarul pentru agricultura Dacian Ciolos.

Este o propunere de buget care s-a nascut intr-un context dificil, in conditii de presiuni economice si financiare - spune Ciolos. Este o propunere de buget care, speram noi, se va dovedi fezabila atat economic, cat si politic, si se va bucura de sustinere.
Sigur, pentru acest buget vor fi inca multe de negociat in Parlamentul European si in Consiliu dar, in propunerea pe care a facut-o Comisia Europeana, Romania porneste ca un stat beneficiar de fonduri suplimentare substantiale. Cel putin referitor la politica agricola comuna si politica de coeziune - considera Ciolos.
PAC ramane, in continuare, cea mai importanta in bugetul UE, cu o alocatie de 371,7 miliarde de euro, la care se adauga o marja de manevra suplimentara de 15,2 miliarde de euro. In total, 386 de miliarde intre 2014-2020 pentru agricultura.

"Practic, cheltuielile pentru PAC vor fi mentinute la nivelul lor din 2013. Este o baza buna pentru reforma pe care o propun si permite mentinerea unei structuri solide a PAC, atat in ceea ce priveste platile directe, cat si programul de dezvoltare rurala"- spune Ciolos. Este un buget care permite reducerea diferentelor intre est si vest, intre platile pe care le primesc agricultorii din vechile si din noile state membre. Agricultorii romani vor fi beneficiarii unei cresteri semnificative a platilor directe.
Platile directe vor ramane instrumentul esential de sustinere a veniturilor agricultorilor. O parte semnificativa va fi alocata pentru intarirea eco-competitivitatii si durabilitatii sectorului agricol - atat pentru fermele mari, cat si pentru fermele mici.

Totodata, vor fi pastrate programe de dezvoltare rurala solide, in ciuda zvonurilor care au circulat in ultimele saptamani.

Unele cheltuieli vor iesi in afara bugetului agricol. De exemplu, programul de sprijin alimentar pentru persoanele dezavantajate (2,5 miliarde de euro) va fi finantat de Fondul Social European. Si unele masuri de politica sanitara si veterinara (2,2 miliarde) vor fi transferate in afara PAC. Eventualele stocuri de interventie vor veni in plus fata de bugetul disponibil. Pentru agricultura, acest aspect inseamna o flexibilitate suplimentara de 4,7 miliarde de euro, care nu exista in bugetul actual.

Pentru eventuale crize legate de schimbarile climatice ori de piata, Comisia Europeana a propus o rezerva de 500 de milioane de euro anual, ceea ce reprezinta un total de 3,5 miliarde de euro pentru cei 7 ani.
Urmatoarea etapa va fi prezentarea in toamna a propunerilor legislative de reforma a politicii agricole comune.
Proiectul de cadru financiar multianual confirma angajamentul Comisiei Europene pentru o reforma ambitioasa, care sa permita agriculturii europene sa-si foloseasca intregul potential de o maniera durabila, asigurand aprovizionarea cu alimente si un nivel de viata decent pentru agricultori, a adaugat Ciolos.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."