Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Constructii si amenajari pastorale (II)

Grajduri
La munte se construiesc grajduri pentru adapostirea animalelor de munca, pentru adapostirea taurilor sau a vacilor in timpul fatarii.
Grajdurile pentru tauri se construiesc pe pasunile unde pasuneaza vaci si juninci, deservind si animalele din pasunile invecinate. Marimea lor este in raport cu numarul taurilor ce vor fi adapostiti in perioada de pasunat, adaugandu-se o incapere pentru 3-4 vaci pentru fatare. La unul din capetele grajdului sau la ambele capete se construiesc doua incaperi ce au destinatia, una de magazie si alta ca locuinta a ingrijitorului, daca pentru acesta nu este o alta locuinta in apropiere.
Langa grajdul pentru tauri se amenajeaza un padoc cu 4-5 parcele, pentru pasunatul si plimbatul taurilor.
Cand se preconizeaza ca un numar de animale sa ierneze la munte, la locul de producere a fanului si a ierbii insilozate, se construiesc grajduri dupa tipul celor din fermele de jos, care sa satisfaca toate cerintele unei astfel de exploatari, sa fie calduroase, constructia executandu-se din lemn, piatra sau caramida si in mod obligatoriu tencuita.
Atat la grajdurile pentru tauri si maternitate cat si la cele permanente, se amenajeaza bazine de colectare a balegarului si a urinei, sub forma de tulbureala de balegar.

Tabere de vara
La altitudini mai joase, in etajul fagului si la limita inferioara a etajului molidului, bovinele duse vara la pasune nu au in general nevoie de adaposturi, pentru ca stau in permanenta in parcela unde pasuneaza, facand in acelasi timp si fertilizarea prin tarlire, iar pe timpul unor intemperii se adapostesc de obicei sub arbori. Conditiile acestea insa, nu se gasesc peste tot, nici chiar in etajul fagului, nici in etajul molidului, animalele avand totusi nevoie de un adapost. Acest adapost sau tabara de vara, constructie simpla, relativ ieftina, trebuie sa fie destul de solida ca sa reziste vanturilor si zapezilor din timpul iernii. Constructia este, de obicei, inchisa pe trei parti, avand forma unei potcoave, este prevazuta cu un padoc betonat si un bazin pentru colectarea dejectiilor lichide si solide cu care, sub forma de tulbureala de balegar, se va fertiliza pajistea.
La ambele capete, tabara are cate o incapere, una ce serveste ca magazie, iar alta ca locuinta pentru ingrijitori. Daca tabara este pentru vaci cu lapte, se amenajeaza si o incapere speciala pentru pastrarea si prelucrarea laptelui.
Acoperisul poate fi in una sau doua ape. Lateral, tabara este prevazuta cu iesle pentru administrarea furajelor suplimentare: masa verde cosita, iarba insilozata, fan, concentrate.
Pentru a se satisface intru totul necesitatile de exploatare a pajistii si cele de intretinere si exploatare a animalelor, la stabilirea, amplasarea si organizarea taberei se va tine seama de urmatoarele:
n amplasarea sa se faca pe locuri mai ridicate si cat mai in susul pantei, atat pentru scurgerea apelor, cat si pentru a crea posibilitatea ca tulbureala de balegar si gunoiul strans la tabara sa poata fi transportat din deal in vale si nu invers, acest lucru este mai putin posibil in etajul alpin inferior, unde tabara va trebui sa fie amplasata in locuri mai adapostite;
n orientarea taberei se face in asa fel ca spatele ei cu peretele inchis sa fie pe partea de unde bate vantul dominant;
n tabara nu poate fi amplasata la prea mare distanta de sursa de adapare si este bine sa se caute posibilitati ca apa sa poata fi adusa prin conducta, in jgheaburi, la tabara.
La taberele destinate tineretului de reproductie si celui de crestere si ingrasare, se instaleaza un cantar bascula, in capacitate de 1.000 kg, pentru cantarirea periodica a animalelor.
Taberele astfel amenajate pot fi folosite cu succes in timpul iernii, ca saivan pentru oi, unde acestea pot ierna daca au la dispozitie fanul necesar in apropiere.

Stane
Sunt constructii unde se face prepararea laptelui de oaie si a branzeturilor si unde au ciobanii locuinta de vara.
In muntii nostri s-au construit diferite tipuri si feluri de stane: din lemn, piatra sau caramida, de diferite modele si marimi, cu 2-3 sau mai multe incaperi si in unele cazuri cu amenajari speciale pentru prepararea branzeturilor.
Stanele se compun din: una sau doua camere de locuit, o magazie, o incapere de foc si prepararea laptelui care serveste si de bucatarie pentru ciobani si o incapere pentru prepararea si pastrarea temporara a branzeturilor, denumita celar sau casarie. Toate aceste incaperi isi au justificarea prin insasi activitatea de la stana.
Pe toata lungimea fatadei, stana poate avea un cerdac sau pridvor trebuincios pentru pastrarea unor lucruri de folosinta zilnica si de unde se intra in camerele de locuit.
Pentru ca durabilitatea unei stane construite din lemn este socotita la 40-50 ani si a celor din piatra si caramida de pana la 120 ani, la amplasare se tine seama de o serie de factori ca: altitudinea, caile de acces, apa, etc. In etajul alpin si subalpin, stanele se construiesc in vaile dintre munti, in locuri bine adapostite, iar in etajul fagului si al molidului se amplaseaza mai aproape de culmea pasunii, la o distanta de cel putin 200 m de la marginea padurii.
Factorul hotarator in amplasarea stanei este sursa de apa. Se amplaseaza constructia langa sursa de apa sau se are in vedere posibilitatea de a aduce apa la stana prin conducta. Amplasarea stanei este legata si de existenta unei cai de acces, drum sau poteca. De la stana trebuie, pe cat posibil, sa fie vedere larga spre trupul de pasune.
Stana se asaza cu spatele catre vantul dominant si cu celarul orientat catre nord sau nord-est, nord-vest, pentru ca e necesar ca in aceasta incapere sa fie in permanenta racoare, sa nu fie in bataia directa a razelor solare.
La stana si in jurul ei este necesara in permanenta o mare curatenie, aceasta cerinta fiind in mare masura satisfacuta de existenta la o distanta de 10 m jur imprejur a unui gard din lemn cu stalpi plantati din 3 in 3 m sau din 4 in 4 m, cu 5 randuri de manele asezate la distanta de 25 cm intre randuri si cu o portita de intrare in partea din fata a stanei sau pe una din cele doua laterale. Cu ajutorul acestei imprejmuiri se creeaza in jurul stanei o curte de cca 800 mp, in permanenta curata, unde nu au acces oile, cainii, viteii, caii etc. si unde, la altitudini mai joase, se pot cultiva cartofi sau alte legume si zarzavaturi.
Activitatea la stanele cu oi mulgatoare este legata de asa numita strunga, amenajare pentru muls si pentru separarea oilor mulse de cele nemulse. Se considera ca sistemul strungilor fixe nu este bun pe pajistile montane, pentru ca stand prea mult intr-un loc, se distruge complet vegetatia ierboasa si nu mai cresc decat buruieni nitrofile ca: urzici (Urtica dioica), stevii (Rumex obtusifolius, R. alpinus), stirigoaie (Veratrum album) si altele. Dupa mai multi ani de imburuienare, abia incepe sa apara firuta stanilor (Poa annua). Prin acest sistem se pierd mari cantitati de balegar si urina cu care s-ar putea fertiliza pajistile. Strunga trebuie sa fie mutata si ea la fiecare 2-4 zile in alt loc, toate portiunile de pajiste din apropierea stanei putand fi fertilizate prin tarlire, prin mutarea strungii.
Pentru ca strunga sa poata fi cu usurinta mutata, se confectioneaza din 4 stalpi asezati pe o talpa de lemn, cu un acoperis simplu de sindrila sau carton gudronat care asigura in timpul mulsului adapost contra ploilor si 4-6 butuci de lemn sau scaunele simple pe care stau mulgatorii, precum si imprejmuirea care inchide oile nemulse, amenajata din porti de tarlire.
Mutarea unei astfel de strungi poate fi facuta de doi oameni in timp de cel mult o ora.


Citeste si: