Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Camerele agricole vor avea o lege chiar in acest an

- Camerele agricole, initiate de actualul comisar european Dacian Ciolos, exista acum in toate judetele tarii. Isi indeplinesc aceste structuri rolul preconizat?
- Camerele agricole, organizate in subordinea consiliilor judetene, functioneaza doar pentru consultanta agricola. Acolo unde s-au implicat presedintii consiliilor judetene, ele acorda, intr-adevar, consultanta agricultorilor, adica isi indeplinesc atributiile. Este cazul celor din Dambovita, Suceava, Prahova - ca sa dau cateva exemple. Dar, adevaratele Camere agricole, asa cum au fost ele concepute ca structuri reprezentative ale fermierilor, nu exista inca. Actualele Camere sunt doar fostele oficii de consultanta agricola carora li s-a schimbat numele.
Infiintarea, organizarea si functionarea camerelor agricole face obiectul unui proiect de lege aflat pe agenda Parlamentului.

- Dvs. ati fost autorul unui prim proiect de lege care n-a mai fost definitivat. Actualul proiect se discuta de doi ani, fara sa se ajunga la final. De ce?
- Proiectul a fost returnat Parlamentului de catre presedintele Traian Basescu. Este in prezent pe agenda la plenul Senatului; probabil, in aceasta saptamana va fi aprobat. Apoi va merge la Camera Deputatilor si sper ca pana la mijlocul lunii noiembrie sa fie gata. Trebuie precizat ca au fost mai multe initiative pentru astfel de proiecte. Toti cei care au participat la aceste initiative ne-am intalnit, am discutat si, in prezent, s-a ajuns la o forma care, dupa opinia mea, este foarte buna.

- Totusi, care au fost problemele care au determinat intarzierea?
- Au fost trei obstacole. Primul: s-a opus Ministerul de Finante, care trebuia sa dea niste bani pentru primele alegeri. A doua: presedintele a obiectat invocand ca finantarea se face de la bugetul de stat. A treia obiectie a fost ca aceste structuri functioneaza ca ONG, dar sunt in realitate de drept privat. Personal, am discutat cu dl presedinte Basescu si am clarificat lucrurile. In proiect se prevedea ca in componenta camerelor vor fi absorbite persoanele disponibilizate din minister si din directiile agricole. Presedintele ne-a intrebat ce fel de restructurare si de disponibilizari facem, in aceste conditii. Am explicat ca noi vom lucra cu camerele agricole pe baza de contracte. Conform proiectului de lege, inainte de intocmirea bugetului, ministerul este obligat sa discute cu presedintele Camerei agricole (nationale - n.n.), sa convina impreuna actiunile care vor fi intreprinse in anul urmator, iar sumele aferente sa fie prinse in buget. I-am explicat dlui presedinte ca este mult mai simplu sa platim pentru o actiune punctuala, care dureaza o zi, o saptamana, o luna etc., decat sa platim un functionar 365 de zile, ca sa ia, de exemplu, datele statistice.
Astfel, toate obiectiile au fost rezolvate, in noua forma a proiectului si am convingerea ca legea va fi promulgata fara probleme.

- Credeti, deci, ca legea, asa cum este ea conceputa, raspunde dezideratelor fermierilor?
- Fara indoiala. Camerele vor fi organizate in patru trepte. Din proiect au fost scoase toate prevederile cu caracter “politic” - de exemplu, ca ele sa cuprinda reprezentanti din toate institutiile - preoti, politisti, profesori, primari etc.
Membrii Camerelor agricole vor fi toti cei inscrisi la Agentia de Plati si Interventie in Agricultura si care primesc diferite forme de sprijin din surse nationale si europene. Consideram ca proprietarii cu mai putin de 1 ha nu este firesc sa faca parte din camerele agricole. Membrii Camerelor agricole vor fi electori, care vor alege conducerile camerelor zonale. Acestea vor fi organizate in zonele similare centrelor locale APIA, pe cate 3-4-5 comune. Apoi vor fi alegeri la nivel judetean, regional si central.

- De ce s-a introdus si treapta regionala?
- Ne-am gandit la perspectiva dezvoltarii regionale. In orice caz, pe fiecare treapta, camerele agricole vor avea activitati specifice. Precizez ca am primit asigurari de la presedintii celor doua comisii de agricultura din Parlament - dl Petre Daea si dl Stelian Fuia - ca proiectul va trece fara probleme.

- In bugetul pe 2011, ati prevazut bani pentru infiintarea si functionarea camerelor?
- Bineinteles. Anul trecut, la intocmirea bugetului, nu exista o lege a Camerelor agricole. Acum, situatia este alta.

- Ideea camerelor agricole a fost controversata si invocandu-se ca organizatiile fermierilor nu ar avea o reprezentare teritoriala, spre a putea fi reprezentate in conducerile acestor structuri. Ce parere aveti?
- Tocmai ca aceste organizatii vor propune candidatii. In general, ele au reprezentativitate teritoriala. Odata cu aparitia legii, va fi un stimulent in plus pentru ca fermierii sa se organizeze spre a putea avea reprezentanti in conducerea Camerelor, care sa le sustina interesele. Iar ministerul va sprijini acest proces asa cum a facut si pana acum.

- Care va fi solutia pentru asigurarea personalului din palierul tehnic al Camerelor agricole?
- Conform legii, Camerele agricole vor prelua automat personalul de specialitate de la asa-zisele camere actuale.

Interviu cu
ADRIAN RADULESCU,
secretar de stat in MADR


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.