Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Productie buna de grau de toamna

prof. dr. doc. Nicolae STEFAN

Federatia Rusa: Productie buna de grau de toamna

Prognoza Departamentului american al agriculturii pentru productia Federatiei Ruse este de 56 milioane tone, cu 3 milioane (+6%) mai mare decat prognoza de luna trecuta si cu 14,5 mil. to (+ 35%) fata de anul 2010/11. Suprafata este estimata la 26 mil. ha, cu 0,6 mil. ha sub cea din anul 2010/11.
Graul de toamna reprezinta ceva mai putin de jumatate din suprafata totala cultivata cu grau, insa ponderea lui in totalul productiei rusesti depaseste 60% datorita productiei medii la hectar, mult mai mari in cazul graului de toamna. Productia totala de grau la hectar este prognozata in acest an la 2,15 to/ha, comparativ cu media pe 5 ani, care este de 2,01 to/ha.

Rapoartele saptamanale despre evolutia recoltarilor elaborate de Ministerul Agriculturii arata ca productia medie este mai mare cu 35% fata de aceeasi data anul trecut.

In regiunile din Caucaz, recoltatul graului s-a incheiat. Aici se produce aproape 50% din graul tare rosu de toamna al Federatiei. Recoltatul este aproape jumatate terminat in regiunile centrale si in primele faze in regiunea Volga; aceste zone produc cealalta jumatate de grau de toamna, iar productia medie la hectar este substantial superioara celei din anul trecut.

In regiunile din Ural si Siberia, recoltatul nu a inceput, insa aici se cultiva si produce majoritatea graului tare rosu de primavara al federatiei.

Conditiile climatice au fost in general favorabile pentru graul de primavara, cu exceptia zonei Altai Krai, situata in partea vestica a Siberiei. In Altai, vremea a fost secetoasa, iar ponderea sa in productia totala de grau de primavara este de 15%.

Ucraina: Productia de grau este cu 24% peste anul trecut

Productia de grau a Ucrainei din acest an de piata a fost evaluata de Departamentul Agriculturii al SUA, pe 11 august 2011, la 21 milioane tone, mai mare cu 3 milioane tone (+17%) fata de estimarea din luna iulie, si cu 4,1 milioane tone (+24%) peste nivelul anului trecut.

Suprafata recoltata s-a marit cu 100.000 ha si a ajuns la 6,7 milioane hectare, comparativ cu 6,3 milioane hectare anul trecut, conform datelor oficiale ale Comitetului de Stat pentru Statistica.

Productia medie este apreciata la 3,13 to/ha, cu 15% mai mare decat luna trecuta si cu 17% peste anul trecut.
Conform datelor din raportarile despre mersul recoltarilor al Ministerului de Politici Agrare, productia medie bruta (inainte de selectare si uscare) este mai mare cu 24% fata de 5 august anul trecut, cand 91% din recolta era incheiata.

Datorita ploilor excesive din perioada de recoltat, actuala recolta are un procent mai ridicat de umiditate, fapt ce poate duce in final la o oarecare reducere a nivelului recoltei la parametrii standard.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."