Profitul agricol nr. 43
15 noiembrie 2017
Emil Popa creste vaci din rasa Charolaise pentru reproductie

Inginerul agronom Emil Popa a cumparat, cu sase ani in urma, 32 de vaci Charolaise din Franta si a populat un grajd de la Slobozia-Blaneasa, la 15 km de Tecuci, judetul Galati. Acum vinde juninci si taurasi pentru reproductie. Afacerea e profitabila. "As putea sa cumpar furaje si tot ar fi rentabil", spune Emil Popa.

A ajuns sa creasca vaci de carne... "de nevoie"

A lucrat la IAS Tiganesti (devenit IAS Tecuci) pana in 1999, cand a venit un "investitor". Cel care a preluat activele, i-a cerut 2 miliarde de lei. El avea doar 100 de milioane. A plecat.
Si-a luat tractoare si combine romanesti vechi si a lucrat pamantul. A luat in arenda 500 de hectare.
"Apoi, am profitat de legislatia din Romania". Mai intai, a fost Ordonanta 168 din 1991, care l-a ajutat sa ia grajdurile de la Slobozia-Blaneasa. A umplut un grajd cu porci si altul cu 126 de vaci de reforma, de la tarani. Conform unei alte ordonante date de Guvernul Nastase, cei care luasera grajdurile puteau procura animale la un pret subventionat. A cumparat 50 de scrofite Marele Alb si Landrace de la Fierbinti. Peste un an, a vazut ca porcii nu aduc profit si i-a vandut. Voia sa cumpere vaci de lapte, dar trebuia sa modifice grajdul, sa extinda stabulatia, iar primarul nu i-a dat voie fiindca nu cumparase si terenul. Ii cerea certificat de urbanism si pentru... fanar. Asa a hotarat sa treaca pe vaci de carne, pentru care nu era nevoie de investitii suplimentare. S-a documentat 6 luni si a inteles ca rasa cea mai usor adaptabila la arsitele de la noi este Charolaise.

Dupa ce si-a dat doctoratul in softuri agricole, fiul mai mare s-a specializat in proiecte europene. A intocmit peste 200 de proiecte, dar si-a ajutat si tatal. Primul proiect SAPARD l-a accesat insa pentru albine: 50 de stupi au costat 540 de milioane de lei, din care a primit 270. A urmat proiectul pentru vacile Charolaise si pentru utilaje.
A cumparat 32 de vaci Charolaise si doi tauri din Franta. A cumparat si baza tehnica: semanatoare, disc, prasitoare cu fertilizatoare, cositoare, grebla, 2 tractoare Case, masina de ierbicidat, masina de imprastiat ingrasaminte. Din utilajele vechi, a oprit masina de imprastiat gunoi de grajd, platforma de carat baloti, o cisterna si 2 remorci. Restul, a aruncat tot.

A cumparat o pasune de 40 ha in lunca Barladului si mai lucreaza acum doar 100 de hectare. Pasunea este naturala si are iarba toata vara, fiindca panza freatica este aproape de suprafata. A ingradit-o si pasuneaza pe parcele, cu ajutorul unui gard electric, oferit ca bonus de compania GenElite din Franta, de unde a luat vacile: o baterie banala de 12V, care da impulsuri printr-un cablu bifilar. Cablul este legat de niste tarusi din fier, de 60 de centimetri inaltime. Aici, vacile au permanent apa de baut.


Cel mai simplu adapost

Francezii de la care a luat vacile aveau un singur perete din prelata contra vantului si un acoperis provizoriu. "Gunoiul era la genunchi la ei, dar vacile nu erau murdare de balegar, ca ale noastre. Vacile Charolaise stau pe gunoi numai daca e uscat, altfel nu se culca. Viteii dorm numai pe paie curate. Am aruncat ieslea afara din grajdul meu, am turnat din nou beton si am lasat numai o iesle de furajare la stabulatie libera. Am renuntat la adaparea automata si folosesc ulucii ca pe timpul bunicilor. La o saptamana, fac dezinfectie in bazin", explica fermierul. Lucreaza doar cu doi oameni: un tractorist si un paznic.

O furajare fara premixuri

Furajarea este un alt argument pentru care a ales vaca Charolaise. Nu este pretentioasa. Vara, pasc pe pasune. Aceste animale valorifica excelent fibrele grosiere. Nu le da coceni, pentru ca e munca multa cu depozitatul si caratul. Si atunci le da paie. Inauntru, in grajd, mananca fanul si tainul (furajul concentrat), iar paie primesc afara. Consumul celor 50 de animale, cate are in medie, reprezinta 3.500 de baloti de fan de lucerna si borceag, 7.000 de baloti de paie, 20 de tone de porumb si orz, sare si microelemente, calciu. Cheltuielile sunt foarte mici cu energia electrica. Primeste 470 de lei subventii pe cap de vita si 100 de euro pe hectarul arabil, ca orice taran.
Ratia e simpla. Dimineata le da fan de lucerna sau de borceag. Apoi, paie la discretie. La ora 14, le da cate un kilogram si jumatate de furaj concentrat: orz, porumb si calciu. Adauga drobul de sare si sarea cu microelemente. In rest, nimic. Nu insilozeaza porumb si nu foloseste premixuri. Uneori, le adauga srot de floarea-soarelui. Vaca Charolaise este rezistenta la fatare si nu necesita tratamente costisitoare. In anii mai ploiosi, trebuie sa faca deparazitarea intestinala. Face analizele la Laboratorul Central din Bucuresti, care atesta ca ferma lui este libera de BVD si IBR.

Reproducerea

Emil Popa face insamantari artificiale. "Daca raman 6-7 sterpe, rezolva taurul pe pasune problema". Taurii ii foloseste prin rotatie, ca sa evite consangvinizarea. Tine permanent o evidenta stricta. Toti viteii au certificate de origine. In 6 ani de cand se ocupa de aceste vaci, intr-un singur an a obtinut 32 de vitei. In rest, media este de 28-30. Stie cum se face controlul performantelor la rasa de carne si a elaborat o documentatie in acest sens.

Vanzarea

Cand a vazut cat de profitabila este afacerea, a renuntat la toate vacile de lapte si la porci. "In Romania exista nise puternice de absorbtie a tineretului de carne. Pentru mine este loc in tara, dar nu-mi bat joc de meserie. Fac numai reproductie. N-am sacrificat decat exemplarele nereusite, pentru nevoile casei si pentru prieteni. Chiar daca nu ai baza furajera, si tot este rentabila vaca de carne", spune Emil Popa. Vinde junincile si taurasii numai cu origine cunoscuta: 1.000 de euro la 7-8 luni. Clientii stau la rand inainte de fatare. Cele mai bune exemplare le intarca la 6 luni. La 7 luni, ii cantareste si au cam 300 de kilograme. Obtine un spor zilnic de crestere de 1.700-1.800 gr, dar cel mai slab este de 1.200. Un taur de monta, la un an si opt luni, il vinde cu 3.000 de euro. Un taur de 4 ani are peste o tona si se vinde cu 4.000 de euro. Socoteala este simpla: "Un taur hranit bine, la un an si doua luni, are 700 kg. Randamentul la taiere este 68%. Sa zicem ca iau 120.000 pe kg de carcasa. Iau minimum 50 de milioane la o carcasa". A sacrificat un taur accidentat si a luat 9.200 lei pentru carcasa de 650 de kilograme si 400 lei pentru piele.

Emil Popa crede ca fermierii cu vaci de carne trebuie sa se asocieze pentru a vinde mai usor. "Daca ne unim cu totii in Moldova si facem 60 de vitei, putem da un TIR odata. Grecii ofera 3 euro pe kilogram pentru un taur de 300 kg in viu".

Un singur regret pare sa aiba. Cei doi feciori i-au plecat la Londra. Nu se mai intorc. "Daca aveam 40 de ani si un baiat care sa-mi urmeze, as fi tinut acest nucleu pentru reproductie. Si as cumpara vaci autohtone si as face metisare. As aduce material seminal din Franta..."



Citeste si: