Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Cand doi arendasi se cearta, cei care pierd sunt taranii

La Balasesti, in judetul Galati se vorbeste despre un fel de rascoala. Ca la 1907. Taranii sunt nemultumiti de arendasi. Miza conflictului este arenda pentru vreo 800 ha. La un moment dat s-a ajuns la "asediul" Primariei, scrie ziarul local. Ba, mai mult, spune ca situatia de la Balasesti cuprinde condimentele unei povesti cu iz penal: amenintari, loviri, santaj, ignorarea unor sentinte judecatoresti definitive si irevocabile, abuzuri, modificarea unilaterala a unor contracte, acuzatii aduse politistilor etc.

Pe scurt, lucrurile stau astfel: in 2005, 300 de localnici au semnat contracte de arenda cu firma SC Hobana, al carei consiliu de administratie il avea ca presedinte pe Marian Tonita, actualul primar al comunei.
In anii urmatori, SC Hobana s-a transformat in SC Tonitza SRL, administrata de fiul primarului.
Contractele de arenda au fost semnate pe cinci ani, dar - spun oamenii - au fost prelungite unilateral de catre arendasi, cu inca un an.
Intre timp, a aparut o firma din Bucuresti, Ice Blink Consulting, care promite o arenda dubla fata de cat e in prezent.

Oamenii au vrut sa plece de la firma Tonitza, numai ca, primaria refuza sa le inregistreze terenurile in Registrul agricol, tinandu-i practic "prizonieri" in vechea societate, cea administrata de fiul primarului.
Sunt 245 de proprietari de terenuri in aceasta situatie. Firma bucuresteana a actionat in justitie firma fiului primarului si spune ca are hotarari judecatoresti definitive, dar care sunt nesocotite de primar.

Reprezentantul Ice Blink Consulting, Wilhelm Teisi, spune ca suma pe care fiul primarului Tonita a incasat-o necuvenit de la APIA ar fi de 340.000 de euro.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."