Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Dimitrie Musca mizeaza pe scumpirea carnii

Proprietarul Combinatului Agroindustrial de la Curtici este convins ca vaca de carne poate deveni o afacere profitabila. Si in acest domeniu, Dimitrie Musca a procedat intr-o maniera personala. Mai intai, a construit un grajd din caramida, cu pereti lavabili, pentru dezinfectare. Chiar daca aceasta rasa de carne nu necesita adaposturi sofisticate. Apoi a cumparat 140 de vaci din rasa Charolaise. Le-a adus din Franta si din Polonia. Primele 100 au fatat deja. Viteii evolueaza frumos. A cantarit taurasii de peste 300 de kilograme si a constatat un spor mediu de crestere de 1,7 kg pe zi.

Noi suntem peste medie la toate, nu puteam sa fim altfel la vaci, explica orgolios Dimitrie Musca

Care este logica unei astfel de e investitii? "In Europa exista un deficit de peste 500.000 de tone de carne de vita. Pretul cerealelor, in crestere, a determinat limitarea efectivelor de animale - porci, vaci, pasari. Va urma, considera Musca, o noua scumpire a produselor alimentare. Bineinteles, si a carnii. Una era sa produci 1 kilogram de carne, cand porumbul era 85 de euro pe tona, si alta este sa produci aceeasi carne acum, cu un porumb de trei ori mai scump - la 250 de euro pe tona.

De ce vaci Charolaise? Pentru ca este rasa cu sporul cel mai mare.

Combinatul Agroindustrial Curtici are o excelenta productivitate la culturile de camp. De aceea, isi permite sa le dea vacilor hrana la discretie. Asa se explica si sporul mediu zilnic de crestere atat de ridicat.
Pe de alta parte, vacile isi scot banii cheltuiti. Daca ar vinde porumbul pe piata, Combinatul ar obtine 96 de bani pe 1 kg. Kilogramul de porumb a fost produs cu 35 de bani. Daca vinde carne de vita, castiga mai mult.

Dumitru Musca nu are pasune pentru vacile de carne si nici nu intentioneaza sa faca. Nu ar fi economic. Pe un hectar, produce cate 7 tone de grau. Sau 12 tone de porumb boabe. Sau 4 tone de rapita. De aceea, prefera sa le dea vacilor mancare la grajd: siloz cat cuprinde, fan si concentrate pe saturate.
Pentru vaca de carne foloseste mai putine premixuri, comparativ cu vacile de lapte. Nu face inseminare artificiala. Are doi tauri Charolaise. Ca sa nu ajunga la consangvinizare, foloseste un taur pentru primele 140 de vaci, iar pentru fiice, utilizeaza celalalt taur. Un taur din aceasta rasa ajunge la 1.100 de kilograme.

Se spune ca, la noi, nu exista piata pentru vaca de carne.

La fel de orgolios, Musca raspunde: Eu o voi face!
Va vinde carnea prin cele 28 de magazine proprii din Arad, Curtici si Timisoara. Are clienti buni, formati timp de doua decenii. Toti stiu ca in magazinele lui Musca gasesc produse de buna calitate si proaspete. Asa ca vor invata sa manance carne de Charolaise - mai scumpa decat vaca de reforma, dar cu mult mai buna. Restaurantele il cauta, exportatorii ii dau tarcoale. "Eu voi vinde toti taurasii Charolaise prin reteaua mea de magazine. Nu dau nimic la export".
Din vanzarea cu amanuntul a unei bovine de carne de 800-900 kg, obtine un profit de 2.000 de euro. Mai vinde anual si aproximativ 150 de taurasi Holstein de la vacile de lapte, dar "nu poti sa pui Loganul alaturi de Mercedes". Cand va vinde 100 de tauri Charolaise pe an, va avea un profit de 200.000 de euro. Si astfel afacerea merita continuata.
Fermierul de la Curtici stie ca vaca de carne este cea mai buna alternativa si pentru familiile tinere de la deal si munte, unde aceasta rasa valorifica foarte bine pasunea. De aceea, el ii sfatuieste pe micii crescatori din aceste zone sa-si insemineze vacile cu rase de carne pentru a iesi din saracie. Cu o conditie: sa lase viteii sa suga tot laptele pana pe la 7 luni, cand se intarca. Vacile noastre au lapte mai mult si viteii vor avea un spor de crestere superior celor de rasa Charolaise.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se īmparta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, īn estul Europei, am īnvatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit īn tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit īn ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, īntamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va īnchipuiti ca ar fi vreo legatura īntre senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, īn cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost īntampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi īnchipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!