Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Dimitrie Musca mizeaza pe scumpirea carnii

Proprietarul Combinatului Agroindustrial de la Curtici este convins ca vaca de carne poate deveni o afacere profitabila. Si in acest domeniu, Dimitrie Musca a procedat intr-o maniera personala. Mai intai, a construit un grajd din caramida, cu pereti lavabili, pentru dezinfectare. Chiar daca aceasta rasa de carne nu necesita adaposturi sofisticate. Apoi a cumparat 140 de vaci din rasa Charolaise. Le-a adus din Franta si din Polonia. Primele 100 au fatat deja. Viteii evolueaza frumos. A cantarit taurasii de peste 300 de kilograme si a constatat un spor mediu de crestere de 1,7 kg pe zi.

Noi suntem peste medie la toate, nu puteam sa fim altfel la vaci, explica orgolios Dimitrie Musca

Care este logica unei astfel de e investitii? "In Europa exista un deficit de peste 500.000 de tone de carne de vita. Pretul cerealelor, in crestere, a determinat limitarea efectivelor de animale - porci, vaci, pasari. Va urma, considera Musca, o noua scumpire a produselor alimentare. Bineinteles, si a carnii. Una era sa produci 1 kilogram de carne, cand porumbul era 85 de euro pe tona, si alta este sa produci aceeasi carne acum, cu un porumb de trei ori mai scump - la 250 de euro pe tona.

De ce vaci Charolaise? Pentru ca este rasa cu sporul cel mai mare.

Combinatul Agroindustrial Curtici are o excelenta productivitate la culturile de camp. De aceea, isi permite sa le dea vacilor hrana la discretie. Asa se explica si sporul mediu zilnic de crestere atat de ridicat.
Pe de alta parte, vacile isi scot banii cheltuiti. Daca ar vinde porumbul pe piata, Combinatul ar obtine 96 de bani pe 1 kg. Kilogramul de porumb a fost produs cu 35 de bani. Daca vinde carne de vita, castiga mai mult.

Dumitru Musca nu are pasune pentru vacile de carne si nici nu intentioneaza sa faca. Nu ar fi economic. Pe un hectar, produce cate 7 tone de grau. Sau 12 tone de porumb boabe. Sau 4 tone de rapita. De aceea, prefera sa le dea vacilor mancare la grajd: siloz cat cuprinde, fan si concentrate pe saturate.
Pentru vaca de carne foloseste mai putine premixuri, comparativ cu vacile de lapte. Nu face inseminare artificiala. Are doi tauri Charolaise. Ca sa nu ajunga la consangvinizare, foloseste un taur pentru primele 140 de vaci, iar pentru fiice, utilizeaza celalalt taur. Un taur din aceasta rasa ajunge la 1.100 de kilograme.

Se spune ca, la noi, nu exista piata pentru vaca de carne.

La fel de orgolios, Musca raspunde: Eu o voi face!
Va vinde carnea prin cele 28 de magazine proprii din Arad, Curtici si Timisoara. Are clienti buni, formati timp de doua decenii. Toti stiu ca in magazinele lui Musca gasesc produse de buna calitate si proaspete. Asa ca vor invata sa manance carne de Charolaise - mai scumpa decat vaca de reforma, dar cu mult mai buna. Restaurantele il cauta, exportatorii ii dau tarcoale. "Eu voi vinde toti taurasii Charolaise prin reteaua mea de magazine. Nu dau nimic la export".
Din vanzarea cu amanuntul a unei bovine de carne de 800-900 kg, obtine un profit de 2.000 de euro. Mai vinde anual si aproximativ 150 de taurasi Holstein de la vacile de lapte, dar "nu poti sa pui Loganul alaturi de Mercedes". Cand va vinde 100 de tauri Charolaise pe an, va avea un profit de 200.000 de euro. Si astfel afacerea merita continuata.
Fermierul de la Curtici stie ca vaca de carne este cea mai buna alternativa si pentru familiile tinere de la deal si munte, unde aceasta rasa valorifica foarte bine pasunea. De aceea, el ii sfatuieste pe micii crescatori din aceste zone sa-si insemineze vacile cu rase de carne pentru a iesi din saracie. Cu o conditie: sa lase viteii sa suga tot laptele pana pe la 7 luni, cand se intarca. Vacile noastre au lapte mai mult si viteii vor avea un spor de crestere superior celor de rasa Charolaise.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."