Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Tarile emergente controleaza piata oleaginoaselor

Numarul din octombrie al revistei Oilseeds: World Markets and Trade, elaborat de Departamentul Agriculturii din SUA, contine date la zi despre productia, consumul, comertul, preturile la semintele de oleaginoase, sroturi si uleiuri precum si stocurile la aceste produse.

Productia mondiala de seminte oleaginoase era estimata, la 10 octombrie, la 400,6 mil. tone, mai mica decat anul trecut cu 300.000 tone. Sporul de productie provine din urmatoarele tari (mil. to): China (14,2), India (7,2), Brazilia (2,3), Indonezia (2,1), Nigeria (2,2), Argentina (0,9), alte tari (5).

Consumul industrial mondial de seminte oleaginoase este estimat la 373,4 mil. tone, mai mare cu 16,7 mil. to decat anul trecut. Cantitatile cele mai mari de seminte prelucrate in fabricile de uleiuri vegetale (mil. to) sunt cele de soia (222,1), urmata de rapita (56,5), seminte de bumbac (32,8), seminte de floarea-soarelui (28,1), arahide (15,4).

Comertul mondial de seminte oleaginoase este estimat la 108,4 mil. to, comparativ cu 105 mil. to anul trecut.

Tarile mari producatoare sunt (mil. to): SUA (102,8), Brazilia (70), China (55,8), Argentina (54,6), India (35,2). Tot acestea sunt si principalele tari mari exportatoare (mil. to): SUA (42,6), Brazilia (31,5), Argentina (12,6), Canada (8,8), Paraguay (4,9), Ucraina (2). Tarile mari importatoare de seminte oleaginoase (mil. to) sunt: China (56,9), UE-27 (16,2), Japonia (6,1), Mexic (5), Turcia (2).

Stocurile mondiale la finele anului de piata (31 august 2011) sunt apreciate la 71,4 mil. tone, mai mici cu 800.000 to decat anul trecut. Stocul cel mai mare este constituit din soia, cu 61 mil. tone (86%).

Productia mondiala de sroturi proteice este evaluata la 255,5 mil. tone, mai mare cu 12,3 mil. to decat in 1009/10. Ponderea cea mai mare este detinuta de srotul de soia, cu 175 mil. to.

Consumul mondial in acest an de piata este prognozat a fi de 252 mil. to, mai mare cu 14,7 mil. to decat in 2009/10. Consumul de sroturi proteice are urmatoarea structura (mil. to): soia (172,3), rapita (33,4), seminte bumbac (14,9), seminte de floarea-soarelui (12,2).

Comertul mondial in 2010/11 este evaluat la 73,3 mil. to, comparativ cu 69,4 mil. to in 2009/10.

Tarile mari producatoare de sroturi proteice in 2010/11 (mil. to) sunt: China (62), SUA (38,4), Argentina (32,2), Brazilia (26,8), UE-27 (26,4).
Tarile mari importatoare (mil. to) sunt: UE-27 (28,5), Coreea de Sud (3,5), Vietnam si Thailanda (fiecare cate 3), Indonezia (2,8).
Stocurile de sroturi proteice la finele anului de piata 2010/11 sunt estimate la 7,2 mil. to, din care 6 mil. to sunt in SUA, alcatuite din soia.

Productia mondiala de uleiuri vegetale este evaluata la 145,1 mil. to, mai mare cu 6,5 mil. to fata de anul trecut. Ponderea cea mai mare o detin uleiurile de: palmier (48,7 mil. to), soia (41,3 mil. to), rapita (22,2 mil. to), floarea-soarelui (11,5 mil. to).

Consumul mondial de uleiuri vegetale in 2010/11 este evaluat la 144,2 mil. to, mai mare cu 6,7 mil. to comparativ cu anul 2009/2010.
Comertul mondial (importuri/exporturi) de uleiuri vegetale este apreciat la 59,2 mil. to, mai mare cu 2,1 mil. to decat anul trecut. Tarile mari producatoare de uleiuri vegetale in 2010/11 (mil. to) sunt: Indonezia (26,6), Malaezia (20,9), China (19,3), UE-27 (16), SUA (9,9). Tari exportatoare (mil. to) sunt: Indonezia (20,6), Malaezia (17,5), Argentina (6,3), Ucraina (2,4), Canada (1,9).

Tari mari importatoare de uleiuri vegetale in 2010/11 (mil. to) sunt: China (10,5), India (9,1), UE-27 (8,95), SUA (3,3), Pakistan (2,3).
Stocurile mondiale de uleiuri vegetale, la 31 august 2011, sunt apreciate la 10,3 mil. to, mai mici cu 1,3 mil. to decat in 2010 la aceeasi data.

PROF. DR. DOC. NICOLAE STEFAN

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!