Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Tarile emergente controleaza piata oleaginoaselor

Numarul din octombrie al revistei Oilseeds: World Markets and Trade, elaborat de Departamentul Agriculturii din SUA, contine date la zi despre productia, consumul, comertul, preturile la semintele de oleaginoase, sroturi si uleiuri precum si stocurile la aceste produse.

Productia mondiala de seminte oleaginoase era estimata, la 10 octombrie, la 400,6 mil. tone, mai mica decat anul trecut cu 300.000 tone. Sporul de productie provine din urmatoarele tari (mil. to): China (14,2), India (7,2), Brazilia (2,3), Indonezia (2,1), Nigeria (2,2), Argentina (0,9), alte tari (5).

Consumul industrial mondial de seminte oleaginoase este estimat la 373,4 mil. tone, mai mare cu 16,7 mil. to decat anul trecut. Cantitatile cele mai mari de seminte prelucrate in fabricile de uleiuri vegetale (mil. to) sunt cele de soia (222,1), urmata de rapita (56,5), seminte de bumbac (32,8), seminte de floarea-soarelui (28,1), arahide (15,4).

Comertul mondial de seminte oleaginoase este estimat la 108,4 mil. to, comparativ cu 105 mil. to anul trecut.

Tarile mari producatoare sunt (mil. to): SUA (102,8), Brazilia (70), China (55,8), Argentina (54,6), India (35,2). Tot acestea sunt si principalele tari mari exportatoare (mil. to): SUA (42,6), Brazilia (31,5), Argentina (12,6), Canada (8,8), Paraguay (4,9), Ucraina (2). Tarile mari importatoare de seminte oleaginoase (mil. to) sunt: China (56,9), UE-27 (16,2), Japonia (6,1), Mexic (5), Turcia (2).

Stocurile mondiale la finele anului de piata (31 august 2011) sunt apreciate la 71,4 mil. tone, mai mici cu 800.000 to decat anul trecut. Stocul cel mai mare este constituit din soia, cu 61 mil. tone (86%).

Productia mondiala de sroturi proteice este evaluata la 255,5 mil. tone, mai mare cu 12,3 mil. to decat in 1009/10. Ponderea cea mai mare este detinuta de srotul de soia, cu 175 mil. to.

Consumul mondial in acest an de piata este prognozat a fi de 252 mil. to, mai mare cu 14,7 mil. to decat in 2009/10. Consumul de sroturi proteice are urmatoarea structura (mil. to): soia (172,3), rapita (33,4), seminte bumbac (14,9), seminte de floarea-soarelui (12,2).

Comertul mondial in 2010/11 este evaluat la 73,3 mil. to, comparativ cu 69,4 mil. to in 2009/10.

Tarile mari producatoare de sroturi proteice in 2010/11 (mil. to) sunt: China (62), SUA (38,4), Argentina (32,2), Brazilia (26,8), UE-27 (26,4).
Tarile mari importatoare (mil. to) sunt: UE-27 (28,5), Coreea de Sud (3,5), Vietnam si Thailanda (fiecare cate 3), Indonezia (2,8).
Stocurile de sroturi proteice la finele anului de piata 2010/11 sunt estimate la 7,2 mil. to, din care 6 mil. to sunt in SUA, alcatuite din soia.

Productia mondiala de uleiuri vegetale este evaluata la 145,1 mil. to, mai mare cu 6,5 mil. to fata de anul trecut. Ponderea cea mai mare o detin uleiurile de: palmier (48,7 mil. to), soia (41,3 mil. to), rapita (22,2 mil. to), floarea-soarelui (11,5 mil. to).

Consumul mondial de uleiuri vegetale in 2010/11 este evaluat la 144,2 mil. to, mai mare cu 6,7 mil. to comparativ cu anul 2009/2010.
Comertul mondial (importuri/exporturi) de uleiuri vegetale este apreciat la 59,2 mil. to, mai mare cu 2,1 mil. to decat anul trecut. Tarile mari producatoare de uleiuri vegetale in 2010/11 (mil. to) sunt: Indonezia (26,6), Malaezia (20,9), China (19,3), UE-27 (16), SUA (9,9). Tari exportatoare (mil. to) sunt: Indonezia (20,6), Malaezia (17,5), Argentina (6,3), Ucraina (2,4), Canada (1,9).

Tari mari importatoare de uleiuri vegetale in 2010/11 (mil. to) sunt: China (10,5), India (9,1), UE-27 (8,95), SUA (3,3), Pakistan (2,3).
Stocurile mondiale de uleiuri vegetale, la 31 august 2011, sunt apreciate la 10,3 mil. to, mai mici cu 1,3 mil. to decat in 2010 la aceeasi data.

PROF. DR. DOC. NICOLAE STEFAN

Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.