Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Vacile lui Petrica Azoitei de la Doaga stau pe pufarin si asculta muzica de Ravel

Pe 29 septembrie, societatea Agroind Focsani de la Doaga, judetul Vrancea, a inaugurat un grajd realizat de compania Hoermann, din Germania. Un prilej ca numerosi fermieri sa vada o tehnologie foarte avansata in domeniul cresterii vacilor de lapte.

Animalele au cusete individuale, unde se odihnesc pe pufarin, un nisip foarte fin, extras din lunca Siretului. Un asemenea asternut este puternic absorbant de umezeala si nu afecteaza picioarele vacilor. Fermierul le pune muzica de Ravel sau de Bach pentru... relaxare.
Ferma de vaci are 750 de capete, din care 350 de vaci mulgatoare. Productia medie este de 25 de litri.
Grajdul a fost construit pe un schelet de lemn, cu armatura de fier. Un parapet, zidit, se ridica pana la 40 de centimetri. Peretii sunt doar din prelate transparente, care se lasa cand se face frig. Astfel ca animalele se bucura tot timpul zilei de lumina naturala. Acoperisul este confectionat din placi de azbociment ecologic.

Petrica Azoitei, directorul general de la Agroind Doaga, a spus ca investitia la acest grajd s-a ridicat la 380.000 de euro. Firma Hoermann a adus materialele din Germania si a lucrat numai cu angajati proprii. Sala de muls, DeLaval, a fost adusa din Suedia si a costat 160.000 de euro.

Storcatorul pentru dejectii

Agroind a rezolvat practic problema dejectiilor prin folosirea unei tehnologii noi. Evacuarea din grajd se face cu o instalatie de raglare, cu lant. Este un plug raglor din Germania, de la firma Hoermann. "La capatul grajdului se afla storcatorul de dejectii, furnizat de firma Agripom. Principiul de functionare este simplu. Dejectiile ajung in canalul de la capatul grajdului. De-acolo, un mixer creeaza un curent de aer si impinge materialul spre storcator. Partea solida cade alaturi, iar lichidul merge prin conducte la sistemul de irigatii", explica inginerul Danel Cozma, directorul tehnic la Agroind Focsani S.A.
Dejectiile lichide merg prin conducte in lagunele care au o capacitate de 30.000 de metri cubi. Dupa un an de fermentare, dejectiile solide se utilizeaza la fertilizarea solului.

Dezvoltare pe fonduri europene

Agroind Focsani s-a infiintat in 1991. Este proprietatea a 6 actionari si cultiva 1.000 ha. Societatea produce lapte, carne, juninci si cereale. Iriga 700 de hectare, cu o instalatie retehnologizata prin Masura 125. Are si o crescatorie de 3.000 de porci, care se va extinde la 5.000.
Modul in care s-a dezvoltat denota curaj si viziune. "Eu am preluat activitatea la 4 ani de la privatizare, in 1995, cu o datorie de 15 miliarde de lei. Dobanda era atunci de 150%. Am scapat de datorie dupa 10 ani. Firma Danone ne-a acordat un ajutor substantial. Ne-a dat bani fara dobanda pentru 12 luni", povesteste Petrica Azoitei. Coopereaza cu Danone de 11 ani si a livrat acolo 20 de milioane de litri de lapte.
Mai intai, in 2005, a fost un proiect SAPARD de 200.000 de euro pentru tractor, plug, semanatoare, cultivator. A continuat cu un SAPARD 2 - 600.000 de euro, in 2006: a cumparat bucatarie furajera, linie de furajare, 8 tractoare. Statia de irigat a realizat-o cu Banca Mondiala si a costat 1 milion de euro. In derulare, mai are un proiect pe Masura 125, de un milion de euro, pentru extinderea sistemului de irigatii pe intreaga suprafata.
Ultima investitie a facut-o in ferma de vaci. Prin Masura 121, a investit peste 2 milioane de euro. A mai cumparat alte ultilaje agricole de 600.000 de euro de la firma Claas. A preferat o singura firma, fiindca este mai usor de realizat intretinerea si remedierea defectiunilor.
In perspectiva, Petrica Azoitei vrea sa mai construiasca un grajd, paralel cu cel existent. Va mai amplasa si 40 de turbine eoliene, va construi si o fabrica de biogaz. Toate se afla in faza studiului de fezabilitate. Apoi, va instala celule fotovoltaice pe 2-3 hectare, langa ferma. Ar vrea sa mai construiasca o ferma de ingrasat 200 taurine de carne din rasele Limousin, Charolaise si Blue Belgique.

Un condamnat la munca, pe viata

Invitatii au apreciat eforturile echipei de la Doaga. "Mi-as dori sa avem 20-30 de grajduri de acest gen in fiecare judet, ca sa punem in valoare potentialul agricol al Romaniei", a spus Sergiu Sorin Chelmu, secretarul general al Ministerului Agriculturii. "Am fost martori la succesul unei echipe care a dat dovada de curaj", a afirmat ambasadorul Suediei in Romania. "Nu-l felicit pe Petrica Azoitei pentru ca s-a condamnat singur la munca silnica pe viata. Cu tot cu echipa. Cresterea vacilor de lapte este ca mineritul. Este bine ca a optat pentru o tehnologie noua, pentru un alt concept. Mi-as dori o multiplicare la scara nationala a acestei investitii", spune Adrian Radulescu, acum deputat PDL, invitat sa taie panglica.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."