Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Dupa 9 ani de procese, Dan Tartaga a fost condamnat la 5 ani de inchisoare in dosarul Fabricii de Zahar Bod!

Dupa 9 ani de procese, s-a dat sentinta in dosarul privind afacerea "Fabrica de Zahar Bod". Curtea de Apel Alba a hotarat ca cei doi inculpati, fostul director al Bancii Agricole Brasov, Nicolae Piscu si omul de afaceri Dan Tartaga, sa mearga dupa gratii.

Curtea a respins recursul impotriva sentintei Judecatoriei Alba, de condamnare a inculpatilor Nicolae Priscu si Dan Tartaga, si anume 5 ani de inchisoare cu executare, in ambele cazuri.

Acuzatiile pentru care Dan Tartaga a fost deferit justitiei sunt fals in declaratii, uz de fals, instigare la fals intelectual, inselaciune, folosirea cu rea-credinta a creditelor societatii si incasare ilegala de dividende. Nicolae Piscu a fost acuzat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice.

Dosarul privatizarii Fabricii de Zahar Bod e pe rolul instantelor din 2002, cand a fost inaintat de Parchet Tribunalului Brasov. Doi ani mai tarziu, in 2004, a fost stramutat la Judecatoria Alba, iar sentinta a fost data abia pe 13 aprilie 2011. Cei doi condamnati au facut recurs la Curtea de Apel Alba, care a respins ambele recursuri, ca fiind nefondate. A doua zi, pe 20 octombrie, cei doi au inaintat, separat, cate o cerere de amanare a executarii pedepsei, care a primit termen de judecata pe 1 noiembrie. Executarea poate fi amanata cel mult 3 luni si numai o singura data.

Potrivit rechizitoriului, in cursul anului 1998, Dan Tartaga, in calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Brasov, a participat la licitatia privind achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la Fabrica de Zahar Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal ca societatea lui nu avea credite nerambursabile catre stat. Pentru achizitionarea actiunilor, Tartaga a solicitat Bancii Agricole Brasov acordarea unui credit cu dobanda subventionata, in valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obtinerea creditului, a beneficiat de ajutorul angajatilor bancii, sustin anchetatorii, depunand acte false. De exemplu, ar fi incheiat 663 de contracte de arendare a unor terenuri in comunele Feldioara, Bod si Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, sustin anchetatorii, destinatia creditului obtinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricola si si-a cumparat chiar si un apartament in Bucuresti.

Nicolae Piscu a acordat creditul cu incalcarea normelor bancare, in plus semnand 28 de ordine de plata emise de Tartaga, si a avalizat patru bilete la ordin emise de Darcom, in valoare de 88,8 miliarde lei, fara documente justificative, fara avizul Serviciului de Credite si al Comitetului de Risc.
Din cercetarile procurorilor a reiesit faptul ca directorul Bancii Agricole Brasov a actionat in mod asemanator si fata de alte societati, acordandu-le credite situate intre 4 si 10 miliarde lei.
Fabrica de Zahar Bod a intrat la inceputul acestui an in insolventa, dar planul de reorganizare al companiei nu a fost inca aprobat de creditori. Proprietarii fabricii contesta zece din cele 22 de milioane de euro care apar ca datorie.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."