Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Dupa 9 ani de procese, Dan Tartaga a fost condamnat la 5 ani de inchisoare in dosarul Fabricii de Zahar Bod!

Dupa 9 ani de procese, s-a dat sentinta in dosarul privind afacerea "Fabrica de Zahar Bod". Curtea de Apel Alba a hotarat ca cei doi inculpati, fostul director al Bancii Agricole Brasov, Nicolae Piscu si omul de afaceri Dan Tartaga, sa mearga dupa gratii.

Curtea a respins recursul impotriva sentintei Judecatoriei Alba, de condamnare a inculpatilor Nicolae Priscu si Dan Tartaga, si anume 5 ani de inchisoare cu executare, in ambele cazuri.

Acuzatiile pentru care Dan Tartaga a fost deferit justitiei sunt fals in declaratii, uz de fals, instigare la fals intelectual, inselaciune, folosirea cu rea-credinta a creditelor societatii si incasare ilegala de dividende. Nicolae Piscu a fost acuzat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice.

Dosarul privatizarii Fabricii de Zahar Bod e pe rolul instantelor din 2002, cand a fost inaintat de Parchet Tribunalului Brasov. Doi ani mai tarziu, in 2004, a fost stramutat la Judecatoria Alba, iar sentinta a fost data abia pe 13 aprilie 2011. Cei doi condamnati au facut recurs la Curtea de Apel Alba, care a respins ambele recursuri, ca fiind nefondate. A doua zi, pe 20 octombrie, cei doi au inaintat, separat, cate o cerere de amanare a executarii pedepsei, care a primit termen de judecata pe 1 noiembrie. Executarea poate fi amanata cel mult 3 luni si numai o singura data.

Potrivit rechizitoriului, in cursul anului 1998, Dan Tartaga, in calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Brasov, a participat la licitatia privind achizitionarea pachetului majoritar de actiuni la Fabrica de Zahar Bod, prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal ca societatea lui nu avea credite nerambursabile catre stat. Pentru achizitionarea actiunilor, Tartaga a solicitat Bancii Agricole Brasov acordarea unui credit cu dobanda subventionata, in valoare de 12 miliarde de lei vechi. Pentru obtinerea creditului, a beneficiat de ajutorul angajatilor bancii, sustin anchetatorii, depunand acte false. De exemplu, ar fi incheiat 663 de contracte de arendare a unor terenuri in comunele Feldioara, Bod si Ghimbav. Omul de afaceri a schimbat, apoi, sustin anchetatorii, destinatia creditului obtinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricola si si-a cumparat chiar si un apartament in Bucuresti.

Nicolae Piscu a acordat creditul cu incalcarea normelor bancare, in plus semnand 28 de ordine de plata emise de Tartaga, si a avalizat patru bilete la ordin emise de Darcom, in valoare de 88,8 miliarde lei, fara documente justificative, fara avizul Serviciului de Credite si al Comitetului de Risc.
Din cercetarile procurorilor a reiesit faptul ca directorul Bancii Agricole Brasov a actionat in mod asemanator si fata de alte societati, acordandu-le credite situate intre 4 si 10 miliarde lei.
Fabrica de Zahar Bod a intrat la inceputul acestui an in insolventa, dar planul de reorganizare al companiei nu a fost inca aprobat de creditori. Proprietarii fabricii contesta zece din cele 22 de milioane de euro care apar ca datorie.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.