Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Raportul intermediar privind pesta porcina clasica

ANSVSA a prezentat Comisiei Europene, pe 7 si 8 noiembrie, un raport intermediar referitor la supravegherea animalelor in ce priveste pesta porcina clasica. ANSVSA doreste sa obtina acordul Bruxellesului pentru reluarea exporturilor de carne de porc din Romania pe piata comunitara.
Raportul final ar urma sa fie prezentat la sfarsitul lunii noiembrie. Astfel, in luna decembrie a acestui an, va putea fi prezentata pozitia Romaniei si se va solicita, totodata, votul statelor membre. Presedintele ANSVSA, Radu Roatis este convins ca vom obtine acest acord. Raportul intermediar cuprinde toate analizele facute de medicii veterinari in octombrie, de la animalele din fermele care au solicitat exportul pe piata comunitara, din zonele apropiate acestora, dar si din gospodariile populatiei.

Roatis spune ca Agentia pe care o conduce supravegheaza problema pestei porcine clasice la nivelul intregii tari, nu doar in judetele unde sunt fermele care au solicitat acordul pentru export. "Anul viitor vrem sa aducem Comisiei Europene dovezi ca am eliminat circulatia virusului pestei porcine, iar decizia de reluare a exportului sa vizeze toata tara", a explicat Roatis.

Pana la aceasta data, mai multe ferme din vestul tarii, respectiv din judetele Timis, Caras-Severin, Arad si Bihor, au solicitat iesirea pe piata comunitara cu carne de porc.

Radu Roatis a subliniat ca aceasta supraveghere implica un efort urias al resurselor umane, pentru ca se fac prelevari de sange ale animalelor din intreaga tara.
El mentioneaza totusi ca, in contractele cu fondurile private de vanatoare, nu a fost inclusa clauza de supraveghere a pestei porcine.

Roatis pare sa pastreze o distanta fata de ministrul Valeriu Tabara, care a anuntat ca va avea discutii cu comisarul european pentru sanatate, John Dalli. Seful ANSVSA declara, nu fara orgoliu, ca astfel de discutii nu pot avea loc "decat in baza unor argumente tehnice". Asadar, discutiile Tabara - Dalli nu pot avea loc decat pe baza unor argumente tehnice, pe care el, Roatis, le are. "Comisia trebuie sa stie exact ca am facut atatea probe, in atatea laboratoare si in perioade foarte clar si bine stabilite din punct de vedere epidemiologic pe tot teritoriul tarii", a explicat presedintele Autoritatii.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."