Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Nemultumirile Romaniei fata de reforma PAC dupa 2013

Plafonarea platilor directe pentru marii fermieri, propusa intre reformele Politicii Agricole Comune dupa 2013, risca sa afecteze ?fermele performante care contribuie major la asigurarea securitatii alimentare?, a declarat, la Bruxelles, ministrul Valeriu Tabara, in cadrul unei dezbateri in Parlamentul European.

1. Tabara spune ca modalitatea de echilibrare a platilor directe, intre noile si vechile state membre, este insuficienta.

2. In ceea ce priveste componenta de ecologizare in cadrul platilor directe, Valeriu Tabara este de parere ca "trebuie analizate implicatiile institutionale, in primul rand riscul de crestere a birocratiei".

3. Ministrul roman este nemultumit de renuntarea la finantarea investitiilor pentru grupurile de producatori din domeniul legume si fructe. Acesta masura va compromite dezideratul Comisiei de a promova si consolida formele asociative pentru comercializare.

4. Romania saluta schema pentru micii fermieri, dar considera ca ar trebui stabilita o limita superioara mai ridicata - 5.000 de euro in loc de 1.000 de euro - pentru micii fermieri care nu-si vor transfera sau vinde ferma si care vor participa in reteaua europeana Innovation Partnership.

5. In privinta schemei pentru tinerii fermieri, "ar fi necesara o discutie privind cresterea la mai mult de 2% din plafonul national alocat si a suprafetei eligibile, care acum este de maximum 25 de hectare".

6. In organizarea comuna a pietelor se impune pastrarea restitutiilor la export pentru produsele agricole de baza. "Sunt de interes si restitutiile la carnea de pasare, carnea de vita, carnea de porc, produse lactate", a mai afirmat ministrul roman.

7. Romania considera binevenita o analiza asupra a ceea ce se va intampla pe piata UE in momentul renuntarii la cota de zahar, din anul 2015. "Suntem pentru prelungirea termenului pana in 2018. Sustinem o crestere graduala a cotelor, de 5% anual, lucru care ar preveni unele efecte negative ce s-ar putea instala odata cu renuntarea la sistemul de cote", a declarat Tabara.

8. El a propus, de asemenea, adaugarea in programul national apicol si programele europene a unei noi masuri privind incurajarea consumului de miere de catre copii si batrani, sau introducerea unei noi scheme de miere in scoli.

9. In domeniul laptelui, Romania saluta introducerea unor noi prevederi care se refera la relatii contractuale, negocierea colectiva a contractelor, precum si infiintarea organizatiilor de producatori si a organizatiilor interprofesionale. Tabara a adaugat ca pastrarea masurilor de piata, ca o plasa de siguranta, si mentinerea programului lapte in scoli (chiar cu un buget mai mare) ar fi apreciata.
In domeniul carnii, Romania saluta mentinerea masurilor exceptionale de sprijin pentru a tine cont de eventuale perturbari grave din piata.

10. In legatura cu dezvoltarea rurala, limitarea beneficiarilor la microintreprinderi, intreprinderi mici si mijlocii, prin excluderea intreprinderilor intermediare, cu mai putin 750 de angajati, sau cu cifra de afaceri mai mica de 200 de milioane euro, este o propunere prea abrupta si nu asigura continuarea interventiei pentru acest tip de beneficiari.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."