Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
APRDP are proiecte in valoare de doua miliarde de euro

Ecaterina Rosu, director in APDRP, spune ca, pana la sfarsitul anului, Agentia urmeaza sa contracteze proiecte pe trei din masurile PNDR, respectiv masura 123 - Produse agricole si forestiere, masura 112 - Tineri fermieri; masura 121 - Exploatatii agricole.

APDRP asteapta ca, pana la 28 noiembrie, sa primeasca un raspuns din partea Bruxelles-ului cu privire la solicitarea de majorare a plafonului acordat tinerilor fermieri care se instaleaza in mediul rural de la 25.000 de euro la 40.000 de euro. Cu aceasta speranta, ANSVSA a publicat ghidul solicitantului pe masura 112 pe site-ul Agentiei.

Pe 28 noiembrie, incepe sesiunea de depunere proiecte pe masura 112.
APDRP a mai solicitat la Bruxelles modificarea procentului suportat ca finantare publica pe masurile 313 si 312, dar in aceste cazuri nu a primit inca un raspuns. Ca urmare, sesiunile de depunere vor avea loc incepand de anul viitor.

Dosarele depuse pe masura 123 -Produse agricole si forestiere; masura 112 - Tineri fermieri si masura 121 - Exploatatii agricole vor fi evaluate anul acesta. Selectia este ingreunata pentru ca s-au depus enorm de multe proiecte, de aproape doua miliarde de euro.

Pe 112, de exemplu, sunt alocate 50 milioane de euro, dar s-au depus 4.083 proiecte in valoare de 83 milioane euro.



Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."