Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Reforma PAC, pe agenda ministrilor agriculturii

Reuniunea lunara a ministrilor agriculturii si pescuitului UE a avut loc la Bruxelles, pe 14 noiembrie. Delegatia Romaniei a fost condusa de ministrul Valeriu Tabara, care a fost insotit de Achim Irimescu, reprezentantul tarii noastre in Comitetul special agricol. Domnia-sa ne-a relatat despre dezbaterile care au avut loc in acest cadru.

Controverse privind sprijinirea persoanelor defavorizate. Sase state - Germania, Suedia, Danemarca, Olanda, Cehia si Marea Britanie - au constituit o minoritate de blocaj, care au sustinut renuntarea la acest sprijin. Initial s-a prevazut diminuarea sumelor alocate, de la 500 milioane euro anual, la 112 milioane. Comisarul Dacian Ciolos, sustinator al sprijinirii persoanelor defavorizate, a propus transferarea acestui sprijin in Programul Social. Deci, sumele respective nu vor mai fi incluse in PAC. Au ramas, insa, in disputa alocatiile pentru 2012 si 2013. Cele 6 tari au sustinut ca in urmatorii doi ani alocatia sa fie diminuata.
La interventia ministrului francez, ministrul german a acceptat sa renunte la opozitie, astfel ca blocajul a fost anulat. In fine, s-a decis ca suma de 500 milioane de euro sa fie mentinuta. In aceasta situatie, Romania va continua sa beneficieze de suma de pana acum, de 49 milioane euro pentru sprijinirea persoanelor defavorizate.

Concept privind platile directe multicomponente
Conform proiectului de reforma a PAC, platile directe nu vor fi efectuate in sistemul SAPS. Se va introduce conceptul platilor directe multicomponente.
Ministrilor le-a fost adresat un chestionar, cu doua intrebari:
1. Daca structura platilor directe propusa este corespunzatoare sau sunt necesare ajustari;
2. Cum evalueaza propunerea Comi-siei Europene privind redistribuirea platilor directe intre tari si in interiorul fiecarui stat?
De retinut este ca platile directe, conform proiectului, vor avea urmatoarele componente:
a) Plata de baza, reprezentand 70%;
b) Plata de "inverzire" - 30%. Aceasta va fi alocata cu urmatoarele conditii:
n existenta a cel putin 3 culturi care sa reprezinte cel putin 5% si cel mult 70% din suprafata;
n mentinerea suprafetelor de pasuni;
n sa nu se cultive in scopuri comerciale 7% din suprafata.
c) Plata pentru zonele cu handicap natural reprezentand pana la 5% din plafonul national;
d) Plata suplimentara pentru tinerii fermieri, in procent de 25%, fata de plata directa. Aceasta se va da in primii 5 ani, fermierilor de pana la 40 de ani, care lucreaza maximum 25 ha.
Ministrul roman a cerut cresterea suprafetei eligibile si incadrarea sumei alocate de UE pentru agricultura.
e) Plata pentru micii fermieri, pentru care se aloca 5% din plafon. Acestia vor primi 1.000 de euro anual.
Ministrul Valeriu Tabara a propus ca suma alocata sa fie de 5.000 euro pe an, iar in loc de suprafata eligibila de 5 ha sa se aiba in vedere un indicator de valoare, respectiv un anumit numar de Unitati de Dimensiune Economica (UDE).
f) Platile cuplate vor fi permise, ca si pana acum, in zonele unde exista riscul de abandonare a agriculturii. Se propune alocarea, in acest scop, a 5% din suma acordata pentru agricultura. Tabara a cerut ca platile cuplate sa se poata acorda si pentru lapte, carne si ovine-caprine.

Plafonarea, inca neclarificata
In interventia sa, Valeriu Tabara a propus flexibilizarea transferului de fonduri intre Pilonul I si Pilonul II. In mod concret, a solicitat transferul a 10% din sumele alocate pentru platile directe, in scopul sprijinirii unor sectoare care au nevoie de fonduri pentru dezvoltare.
Cat priveste definirea notiunii de "fermier activ", a cerut ca in aceasta categorie sa fie incadrati cei care obtin minimum 5% din venituri din activitati agricole. Exista state care considera ca este suficient chiar si procentul de 1%.
O problema speciala continua sa o constituie plafonarea platilor, contestata de unele state membre.
Ministrul roman a precizat ca poate sustine plafonarea, in conditiile in care nivelul plafoanelor vor creste, astfel incat sa nu fie afectate fermele performante.
El a cerut, totodata, ca sumele rezultate din plafonare sa nu fie date pentru dezvoltare rurala. Sa fie alocati, spre exemplu, pentru sprijinirea tinerilor fermieri. De asemenea, a propus ca plafoanele sa fie aplicate din 2016, cand se va ajunge si la noi la 100% din platile directe.

Suprafata de referinta - 12 milioane ha (in loc de 9,7 milioane ha)
Pozitia tarii noastre este favorabila redistribuirii mai echitabile a platilor directe, ceea ce ar constitui un pas importanta - a aratat Valeriu Tabara. De retinut este ca, in acest an, in Romania platile directe reprezinta 183 euro/ha, in timp ce in Olanda ele reprezinta 400 euro/ha. El a propus, insa, cresterea suprafetei de referinta, de la 9,7 milioane ha, cat s-a negociat, la 12 milioane ha. Cresterea este necesara pentru a se lua in calcul si numarul de animale, convertibile, care sa beneficieze si ele de alocatii de plati. Deci, animalele sa fie convertite in hectare. La fel s-a procedat si in vechile state membre, atunci cand s-a trecut de la platile cuplate la plata unica pe ferma.
Valeriu Tabara a mai propus sa se permita scoaterea din plafonare a CNDP (plati directe din bugetul national).

Tranzitie de 6 luni pentru vanzarea oualor pe piata nationala
Conform Directivei 1999/74 a CE, modernizarea custilor pentru gaini ouatoare, respectiv asigurarea bunastarii trebuie finalizata la 1 ianuarie 2012. Dupa aceasta data nu va mai fi permisa vanzarea oualor, provenite din unitati care n-au asigurat modernizarea.
Comisia Europeana a anuntat ca, la solicitarea unor state membre, s-a acceptat o perioada de tranzitie de 6 luni, timp in care va fi permisa vanzarea oualor, dar numai pe piata interna.

Prelungirea cotelor de zahar
In cadrul reuniunii, ministrul ungar al agriculturii a cerut prelungirea cotelor de zahar pana in 2020. El a fost sustinut de Austria, Franta, Lituania, Romania si Slovacia, dupa care s-au adaugat alte 15 tari. Propunerea a ramas in stadiul de discutii, fara a se lua o decizie.

Urmatoarea sedinta a Consiliului va avea loc in zilele de 15-16 decembrie.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!