Profitul agricol nr 34
13 septembrie 2017
Cooperativele agricole

Dan Tandea din Apahida si Mircea Ciurea, fostul presedinte al Federatiei Crescatorilor de Bovine, au pus bazele unei cooperative a crescatorilor de vaci cu lapte din judetul Cluj. Cooperativa s-a dovedit viabila, incepand de la vanzarea convenabila a laptelui si pana la achizitionarea inputurilor.

Doi profesionisti in zootehnie au format un excelent tandem. Aceasta a fost prima conditie pentru functionarea cooperativei. "Am pus-o efectiv pe picioare in primavara lui 2011. Pe 29 martie 2011, au iesit actele. Le-a tinut o luna la Camera de Comert fiindca legea cooperativelor agricole are nenumarate neclaritati. Este asociatia cu numarul unu in Cluj", povesteste Dan Tandea, presedintele cooperativei.
Timp de trei ani crescatorii au discutat, au intors chestiunea pe toate fetele, au vizitat ferme din Germania, Franta, Italia, Cehia si au vazut modul de organizare de-acolo. La inceput, au fost 7 membri fondatori.
Acum, cooperativa cuprinde 27 de ferme care totalizeaza peste 1.000 de vaci. Cooperativa vinde laptele catre Napolact (proprietatea firmei Friesland-Campina, la origine, tot o cooperativa, din Olanda).
Fara TVA, cooperativa vinde lunar lapte in valoare de 631.000 lei. Pretul este bun fiindca impreuna au forta mai mare de negociere.
Daca vor aparea probleme cu beneficiarul de lapte, adunarea generala poate sa decida cautarea altui procesator. Sa speram insa ca nu va fi cazul.

Fermieri proveniti din tarani dezradacinati
Unii fermieri au 15-20 de vaci, altii - 200. Ca sa intri in cooperativa, trebuie sa-ti platesti partea sociala o singura data. Acum partea sociala este evaluata la 7.500 de lei. Indiferent de numarul vacilor cu lapte, partile sociale raman mereu egale. Astfel ca fiecare membru are dreptul la un singur vot. "Ne-am hotarat s-o facem ca sa putem valorifica mai profitabil laptele si pentru a reduce cheltuielile de productie. Cumparam mai multe inputuri, putem lua mai ieftin. La lapte este invers: daca vinzi mai mult, obtii un pret mai bun. Mai ales, daca este de calitate. Noi suntem niste fermieri care provenim - foarte multi - din tarani dezradacinati. Am fost impinsi de viata sa ne mutam la oras. Ne-am facut strungari, soferi, otelari. Dupa inchiderea fabricilor, am fost nevoiti sa redevenim tarani, fermieri. Nevoia i-a impins sa se uneasca. Stiau sa faca furaje, dar altceva este sa cresti vaci ca afacere, sa traiesti din vanzarea laptelui", spune Dan Tandea.
El a inteles perfect motivatia asocierii fermierilor: "Globalizarea te impinge de la spate sa faci ceva pentru a supravietui. Toata lumea zice ca, din 2015, se vor scoate cotele de lapte. Fermele mari din Europa, tarile cu traditii de crestere a vacii de lapte vor exploda in productia de lapte".

Leacul contra suspiciunii
Cooperativa suporta transportul la procesator si analizele laptelui. In decembrie, a fost o productie medie de 13.000 de litri pe zi.
Fiecare fermier este platit in functie de cantitatea si de calitatea laptelui predat. Aparent, din pretul incasat de la procesator, cooperativa retine de la cel cu lapte mai putin o suma mai mare. Dar el oricum, castiga pe ansamblu. El are cantitate mai mica de lapte si este egal cu cel care produce mai mult. Asa se evita suspiciunile. De exemplu, celui cu lapte mai mult i se retine 0,05 lei la litru, iar celui cu lapte mai putin i se ia 0,1 lei. Si asa se face o uniformizare a contributiei la patrimoniul cooperativei. In plus, cel care are animale mai multe nu poate sa aiba mai multe parti sociale la cooperativa, fata de cel cu animale putine. Deci cel cu animale putine are aceleasi parti sociale. De aceea, nimeni nu poate presupune ca fermierii mari acapareaza majoritatea capitalului. De regula, individualismul nostru ancestral, dublat de suspiciune, duce la anularea intentiilor de asociere in agricultura. La impartirea profitului, au aceleasi parti si cel cu animale putine, si cel cu animale mai multe. Niciunul nu poate protesta fiindca altul a contribuit cu mai putini bani din vanzarea laptelui.

Cooperativa nu trebuie sa fie o constructie piramidala, in care sa profite doar cei din varful piramidei pe seama celor de la baza. "Cel care vine pe parcurs plateste mai mult decat fondatorii fiindca trebuie sa-si achite partea sociala, care s-a acumulat. Dar plateste la inceput, nu inseamna ca trebuie sa-i luam omului banii permanent pe parcurs. La noi, profitul se imparte egal", precizeaza Dan Tandea.


"Ne putem compara si cu Nicusor Serban"
Calitatea se verifica riguros. Se fac analize la doua laboratoare: la fabrica Napolact si la Floresti. Zilnic, se recolteaza probe de lapte de la fiecare fermier. Proba martor se sigileaza si ramane la fermier. Cealalta proba merge la laborator. Astfel, cine are o vaca bolnava, cine a folosit antibiotice este depistat imediat si plateste tot laptele din tanc.
Nu merge sa tragi pe sfoara partenerii daca ai un lapte mai slab, cu mai putine proteine. Se face analiza grasimii din lapte, diferentiat, la fiecare fermier. Plata se face tot diferentiat, in functie de calitatea laptelui. Fiecare are bonusul lui pentru calitate. Sau este penalizat.

Laptele se plateste cantitativ si calitativ. La urma urmei, unul care are 100 de litri de lapte, dar de foarte buna calitate, poate sa ia bani cat cel cu 200 de litri de lapte mai slab calitativ.

In prima luna, cooperativa nu a primit pretul negociat fiindca nu a avut lapte de calitate. In luna urmatoare, grasimea, densitatea si proteina au crescut. Pe factura se precizeaza cantitatea de lapte fizic, apoi corectia de calitate, penalitati, in functie de informatiile de la laborator. Fiecare fermier isi analizeaza grasimea.

Analizele pentru proteina se fac zilnic la fabrica pentru 7 fermieri, prin sondaj. Alte 4 analize se fac lunar la laboratorul neutru. Per total, un fermier are lunar 7 analize la proteina. Se face o medie aritmetica a proteinei si rezulta o valoare. "Asa am stabilit de la inceput si cu asta mergem. In decembrie 2011, eu am avut bonus de calitate 4.000 de lei pe ansamblu. Aproape salariile oamenilor mei. Eu am avut media la proteina 3,92%, altii nu au grasime atat. La mine grasimea este 4,6-4,7%. Din taranii dezradacinati vom face fermieri adevarati. Le-am spus luna de luna sa faca siloz, sa foloseasca sroturi, premixuri, drojdii, sa faca semifan. Informatia circula intre noi. La fiecare luna, se vede cum creste calitatea laptelui. Unele ferme mari nu au parametrii nostri de calitate din cooperativa. Ne putem compara chiar si cu Nicusor Serban", spune Mircea Ciurea. "Eu am primit in decembrie 4700 de lei bonus de calitate. Mai putin decat Mircea Ciurea, chiar daca am lapte mai mult. Dar laptele lui este mai bun, mai gras, cu mai multa proteina", recunoaste Dan Tandea.

Pe ansamblu, cooperativa din Cluj a primit un bonus de calitate pe decembrie de 571.000.000 de lei vechi, la o vanzare de 5.800.000.000. Practic un bonus de 10% din pret pentru calitate. A avut si 40 de milioane penalitati, insa, raportat la bonus, este foarte bine.

Alte avantaje: inputuri mai ieftine
Fermierii cumpara in comun furaje: sroturi, tarate, premixuri, drojdii, minerale. Beneficiaza astfel de reduceri de 3 pana la 10%, in functie de produs si de cantitatea cumparata. Primesc si reduceri de 24% la unele produse.
Pentru un fermier mic, cu 200 de litri de lapte, este greu sa reziste singur. Lui ii trebuie un sac de minerale pe luna. Cand aduce la cooperativa doua tone, este altceva pentru vanzator. Au cumparat impreuna o parte din seminte si erbicide, ingrasaminte chimice sau detergenti pentru spalarea instalatiilor de muls.

Tandemul se gandeste sa dezvolte serviciile in cadrul cooperativei, pentru ca fermierii sa se ocupe mai mult de fermele lor. "Achizitia de inputuri o facem prin cooperativa. Prin cooperativa am inchiriat si utilaje de la o firma de prestari servicii si am facut scarificarea terenurilor. Avem in vedere dezvoltarea unor activitati de prestari servicii: o masina de facut siloz, care sa vina la fermier, pe baza de programare. Ne gandim sa dezvoltam cooperativa. Trebuie sa ne intarim. Cu tractoare puternice, cu o combina performanta. Vrem sa facem un punct de sacrificare", explica Mircea Ciurea.
Cooperativa a cumparat un teren de 45 de ari pentru a-si construi depozite de furaje.
Pentru a accesa 360.000 de euro nerambursabili, cei doi vor inregistra un grup de producatori in cadrul cooperativei. Adunarea generala va decide apoi folosirea banilor pentru dezvoltare.

Viorel PATRICHI


Citeste si: