Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Myo-O iese pe piata cu silozuri standardizate

Spre deosebire de ceilalti constructori de silozuri, care vand solutii foarte sofisticate, silozurile Myo-O sunt ca o haina pret-ŕ-porter, gata de luat acasa. Fermierul cumpara un siloz si il poate monta singur, iar Myo-O ii pune la dispozitie, in caz de nevoie, un tehnician. Ori poate lucra cu un reprezentant al constructorului pentru consiliere. Normal, cel mai comod este sa apeleze la pachetul complet de servicii.
Botezat cu umor Mc Silo, proiectul celor de la Myo-O promite sa fie unul gandit pentru fermierii intre 200 si 700 hectare.
"Avem preturi mici si ne asumam sa avem foarte putin profit. Dar preferam sa iesim cu un pret bun, de dumping, pentru a musca cat mai mult din piata", spune Emilian Icleanu, director de vanzari al Myo-O.

Continutul pachetului Mc Silo
Un siloz Myo-O contine o celula metalica, fabricata de Symaga in Spania, un producator cunoscut de astfel de celule. Echipamentele de manevrare sunt produse de firma Konsgkilde din Danemarca. La cumparare, fermierul primeste celula metalica, scara interioara, scara exterioara, colivia care protejeaza scara, usa de acces si vizitare, eventual pentru celulele cu dimensiuni mai mari o platforma de stationare cu mana curenta, sistemul de aerare, ventilator centrifugat, guri de ventilare in acoperis, sistem de urmarire a temperaturii prin termocabluri si echipamentul de manipulare, cu elevator principal pentru incarcare in celula si din celula in auto, transportul elicoidal, melcul masurator etc.
"Vizam un anumit segment de clienti, fermierii mici spre medii, de la 200 la 700 de hectare. Mai sus de 700 fermierii isi cumpara sisteme custom", explica Icleanu.
Fermierul poate opta pentru mai multe celule mai mici sau poate sa-si ia doar o celula. Depinde de ce doreste sa depoziteze, estimarea cantitatii si grosimea stratului de pastrare.

Avantajele financiare ale unui siloz
"Toti fermierii au nevoie de un spatiu de depozitare?, spune Emilian Icleanu." Un siloz are avantaje clare fata de o magazie. In primul rand, cerealele sunt depozitate in siguranta fata de daunatori si de intemperii. In plus, se evita manipularea manuala a cerealelor. Depozitarea se poate monitoriza permanent si se pot imbunatati indicii calitativi ai cerealelor depozitate. Mai mult, se poate incarca si descarca usor o cantitate mare de cereale. Dar cel mai important este ca fermierul poate vinde doar atunci cand are nevoie.
Noi am facut un calcul pe o ferma care are 400 de hectare in zona de sud. In conditiile unei productii mai mult decat rezervate, la grau de 3 tone, la porumb de 4,5 tone, la floarea-soarelui de 2 tone etc, am facut un calcul de pret si, daca fermierul valorifica la momentul de pret maxim, in decembrie, ianuarie sau februarie, a rezultat o diferenta de 85.000 de euro. Ceea ce reprezinta de doua ori costul unui siloz de 500 de tone.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."