Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Myo-O iese pe piata cu silozuri standardizate

Spre deosebire de ceilalti constructori de silozuri, care vand solutii foarte sofisticate, silozurile Myo-O sunt ca o haina pret-à-porter, gata de luat acasa. Fermierul cumpara un siloz si il poate monta singur, iar Myo-O ii pune la dispozitie, in caz de nevoie, un tehnician. Ori poate lucra cu un reprezentant al constructorului pentru consiliere. Normal, cel mai comod este sa apeleze la pachetul complet de servicii.
Botezat cu umor Mc Silo, proiectul celor de la Myo-O promite sa fie unul gandit pentru fermierii intre 200 si 700 hectare.
"Avem preturi mici si ne asumam sa avem foarte putin profit. Dar preferam sa iesim cu un pret bun, de dumping, pentru a musca cat mai mult din piata", spune Emilian Icleanu, director de vanzari al Myo-O.

Continutul pachetului Mc Silo
Un siloz Myo-O contine o celula metalica, fabricata de Symaga in Spania, un producator cunoscut de astfel de celule. Echipamentele de manevrare sunt produse de firma Konsgkilde din Danemarca. La cumparare, fermierul primeste celula metalica, scara interioara, scara exterioara, colivia care protejeaza scara, usa de acces si vizitare, eventual pentru celulele cu dimensiuni mai mari o platforma de stationare cu mana curenta, sistemul de aerare, ventilator centrifugat, guri de ventilare in acoperis, sistem de urmarire a temperaturii prin termocabluri si echipamentul de manipulare, cu elevator principal pentru incarcare in celula si din celula in auto, transportul elicoidal, melcul masurator etc.
"Vizam un anumit segment de clienti, fermierii mici spre medii, de la 200 la 700 de hectare. Mai sus de 700 fermierii isi cumpara sisteme custom", explica Icleanu.
Fermierul poate opta pentru mai multe celule mai mici sau poate sa-si ia doar o celula. Depinde de ce doreste sa depoziteze, estimarea cantitatii si grosimea stratului de pastrare.

Avantajele financiare ale unui siloz
"Toti fermierii au nevoie de un spatiu de depozitare?, spune Emilian Icleanu." Un siloz are avantaje clare fata de o magazie. In primul rand, cerealele sunt depozitate in siguranta fata de daunatori si de intemperii. In plus, se evita manipularea manuala a cerealelor. Depozitarea se poate monitoriza permanent si se pot imbunatati indicii calitativi ai cerealelor depozitate. Mai mult, se poate incarca si descarca usor o cantitate mare de cereale. Dar cel mai important este ca fermierul poate vinde doar atunci cand are nevoie.
Noi am facut un calcul pe o ferma care are 400 de hectare in zona de sud. In conditiile unei productii mai mult decat rezervate, la grau de 3 tone, la porumb de 4,5 tone, la floarea-soarelui de 2 tone etc, am facut un calcul de pret si, daca fermierul valorifica la momentul de pret maxim, in decembrie, ianuarie sau februarie, a rezultat o diferenta de 85.000 de euro. Ceea ce reprezinta de doua ori costul unui siloz de 500 de tone.

Andrei OSTROVEANU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.