Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Gospodarirea pajistilor in Elvetia XV

dr. ing. Teodor MARUSCA,
director general al ICD Pajisti - Brasov



Insilozarea
Conservarea prin insilozare se adapteaza mai bine la conditiile tarii decat uscarea. Metoda este practicata de multa vreme si s-a extins de la un an la altul. Cantitatea de furaj insilozat ar fi mai mare daca, asa cum s-a vazut mai inainte, nu ar exista in unele zone restrictii impuse de comertul cu branzeturi, din cauza carora sunt regiuni intregi in care nu se face siloz.
Printre factorii care au inlesnit extinderea metodei se numara cresterea suprafetelor cultivate cu pajisti semanate. Excedentul de furaj al acestor culturi se produce la sfarsitul lunii mai, cand conservarea prin uscare este dificila din cauza cantitatii mari in precipitatii care cad in aceasta perioada. Conservarea prin insilozare a mai fost favorizata si de cresterea suprafetelor cultivate cu porumb, care, dupa cum este stiut, se preteaza foarte bine la insilozare.

Dupa usurinta cu care se insilozeaza, culturile sunt grupate in trei categorii:
- bogate in substante zaharoase, usor deci de insilozat. Aici sunt cuprinse: porumbul, sfecla, raigrasul italian;
- mai putin bogate in substante zaharoase, relativ sarace in substante azotate care se pot conserva fara adaosuri speciale. Aici se incadreaza: trifoiul rosu in culturile dominate de graminee, iarba pajistilor permanente ori temporare cu continut relativ scazut de leguminoase;
- sarace in substante zaharoase, bogate in proteine, la insilozarea carora trebuie sa se adauge conservanti. Aici au fost grupate: leguminoasele, amestecul lucerna - golomat, iarba pajistilor permanente sau temporare bogate in leguminoase.

Dintre speciile de graminee principale care intra in componenta pajistilor semanate, raigrasul si timoftica sunt mai bogate in zahar solubil si ca atare reusesc mai usor la insilozare decat golomatul.
Continutul in zahar solubil variaza in cursul anului la aceeasi specie de planta, in functie de fenofaza. Spre exemplu, la raigras continutul in zahar solubil este de cca. 6% in luna aprilie, se majoreaza la 30% in cursul cresterii tulpinii si scade la 5% dupa inflorire. Incepand de la sfarsitul lunii iunie, acest continut se stabileste la circa 1%.
Insilozarea ierbii se face in majoritatea cazurilor in silozuri tip turn.
In ultima vreme, se raspandesc tot mai mult silozurile turn de constructie metalica, cu posibilitati de incarcare a materialului pentru conservare, in partea superioara. Incarcarea se face cu ajutorul benzilor transportoare sau tocatori cu ciclon.

Unele aspecte ale mecanizarii lucrarilor pe pajisti

Cu toata fragmentarea sa accentuata, agricultura elvetiana beneficieaza de un inalt grad de mecanizare. Alaturi de uneltele si mijloacele mecanice traditionale care se mai intalnesc inca destul de des, actioneaza si cele mai moderne masini si utilaje.
Mecanizarea a cuprins toate ramurile productiei agricole si in mod deosebit ramura producerii furajelor. Aceasta evolutie a fost determinata pe de o parte de conditiile climatice specifice Elvetiei, cu precipitatii bogate care au impus gasirea unei tehnologii care sa permita recoltarea si prepararea furajelor in timp scurt si de calitate. Pe de alta parte, producerea furajelor reclama un volum mare de lucru in timp ce bratele de munca ocupate in agricultura au scazut progresiv.

Proprietarii agricoli, vazandu-se nevoiti sa-si lucreze pamanturile in cadrul familial, neavand mana de lucru angajata pentru ca a devenit tot mai scumpa, au apelat din ce in ce mai des la achizitionarea de masini.
Toate masinile agricole insa au un mare "defect": sunt prea scumpe. Cu toate acestea, agricultorii sunt obligati de imprejurari sa aloce in fiecare an anumite sume pentru achizitionarea de masini si tractoare.

In functie de aceste imprejurari, apar diferite forme de asociatii pentru achizitionarea si folosirea in comun a masinilor prin buna intelegere.
Mai precara este situatia fermierilor din zona de munte a caror gospodarii au o putere economica mult mai scazuta decat acelor din Platou. Pentru supravietuirea agriculturiii din aceasta zona in conditiile concurentei capitaliste, fermierii cu gospodarii de munte nu platesc decat 60-70% din valoarea masinilor achizitionate, restul fiind suportat de stat. Altfel, gospodariile ar fi complet abandonate.

Masinile agricole existente pe piata elvetiana acopera toate verigile tehnologiei intretinerii, fertilizarii si folosirii rationale a pajistilor. O caracteristica generala a lor o constituie universalitatea, posibilitatea lor de a putea fi folosite la diverse lucrari in diferite perioade ale anului, inclusiv la curatarea zapezii.
Dintre masinile folosite in procesul producerii furajelor care au cunoscut in ultima vreme cea mai mare dezvoltare mentionam motocositorile, piruetele si autoincarcatoarele.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."