Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
APIA primeste cererile pentru ajutorul pe suprafata

APIA a inceput, pe 1 martie, sa primeasca cererile de plata pentru ajutoarele pe suprafata. Fermierii trebuie sa depuna cererile la centrele APIA, in intervalul 1 martie - 15 mai. Pentru cererile de plata depuse dupa 15 mai se vor aplica penalitati de 1% pentru fiecare zi lucratoare de intarziere. Daca proprietarul a dat terenul in arenda, l-a concesionat sau l-a inchiriat, sprijinul financiar pe suprafata respectiva va fi acordat celui care lucreaza terenul.
Solicitantul trebuie sa respecte Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) si Cerintele Legale in Materie de Gestionare (SMR) pe toata suprafata fermei.

"APIA se lauda cu subventiile acordate producatorilor agricoli romani, dar care sunt, deocamdata, cele mai mici din Europa. Si, pe deasupra, subventiile nationale mai vin si taiate. In plus, APIA in loc sa simplifice birocratia, cere acum o adeverinta eliberata de primari", a declarat recent Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."