Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
La Dulcesti, o AgriPlanta in dulcele grai moldovenesc...

Nici nu se putea un nume mai potrivit decat Dulcesti pentru localitatea in care s-a desfasurat, pentru a patra oara, expozitia in camp organizata de Almos si Agrotrade. Lumea curge altfel, apele sunt mai line si aerul mai parfumat. Aproape idilic, daca nu am vorbi de afaceri de mare gabarit si de o lume politica in verva campaniei electorale.
Trebuie sa recunosc ca, pentru mine, Moldova reprezenta mai mult parte culturala si mai putin parte de afaceri. De aceea am ramas captiv vorbelor care spun ca Moldova ar fi cea mai saraca parte a Romaniei. Asa o fi, din punct de vedere statistic. Dar eu am deschis ochii catre o economie agrara prospera. De la volan, am remarcat pe ambele parti ale drumului, culturi frumoase si vaste, promitatoare de belsug si datatoare de speranta ca tara aceasta are capacitatea de a se salva singura. Conditia este: doar sa lucram pamantul acesta fertil pe care il avem.

Cu aceste ganduri am ajuns la a patra editie a unei demonstratii in camp organizata de un fermier. Adevarul este ca fermierul nu este de origine romana. Neamtul Kruger.
Incantarea mea a fost cu atat mai mare cand l-am cunoscut pe fermierul roman, Alexandru Molodoi, partenerul germanului. La acest eveniment el isi impartasea cunostintele catre alti fermieri vecini.

Nu au lipsit de la eveniment companiile furnizoare de inputuri de orice fel: lucrarea solului, seminte, pesticide, masini si utilaje, finantari, masini utilitare, asigurari, uleiuri si combustibili. Daca vreti, pot face o comparatie: acest eveniment este o Agriplanta a Moldovei, la o scara mai mica.

Remarcabil este faptul ca evenimentul are o structura si o organizare de care se pot bucura doar marile firme organizatoare de targuri. Am avut de toate: campuri cu loturi demonstrative atat pentru seminte cat si pentru produse fitosanitare pentru porumb, floarea-soarelui si grau; demonstratii cu masini si utilaje pentru lucrarea solului, pentru aplicarea de fertilizanti lichizi si solizi, masini de erbicidat etc.
A fost acolo si Culita Tarata, fermier si (atunci) candidat pentru functia de presedinte al consiliului judetean. Intre timp, a castigat alegerile.

Daca am fost incantat de aceasta desfasurare de forte in curtea unui fermier, surpriza mea a fost si mai mare cand am facut cunostinta cu o nascocire tehnica a neamtului Kruger: o masina de aplicat ingrasaminte lichide.
"Inventatorul" Kruger a achizitionat mai multe masini de la armata germana pe care a montat un buncar de transportat lichide si un sistem de brate cu o lungime de 24 de metri pentru ca intreaga tehnologie pe care o are in ferma este pe aceasta marime si cu urme tehnologice. Am remarcat gandirea pragmatica a investitorului german care a afirmat ca masinile de erbicidat sunt scumpe si ca din banii pentru una noua, a construit doua astfel de utilaje.

Interesul participantilor a fost evident din moment ce peste 500 de persoane au fost prezente la demonstratie.
Si, ca toate lucrurile sa se incheie frumos ca in poveste, la petrecerea de dupa amiaza, am avut parte de o ploaie de vara cu soare, la sfarsitul carei a aparut curcubeul.

Valentin BLANARU


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."