Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Grajdul "inteligent" al lui Franc are senzori pentru vant, pentru ploaie si pentru temperatura

Claudiu Franc a construit la Seini, Maramures, un grajd gandit de el in cele mai mici detalii. Mai intai, s-a documentat in America, Ungaria, Cehia, Olanda, Austria, apoi a ridicat un grajd perfect aerisit si luminat, unde poti sa citesti ziarul la o cafea. A accesat un proiect SAPARD. Cheltuielile totale s-au ridicat la 3 milioane de euro.

"Toata partea de tehnologie am conceput-o singur, spune Claudiu Franc. Dupa 2001, cand am cumparat societatea, aveam miliarde de lei datorii. Pana in 2007, am platit toate datoriile ca sa pot accesa banii. Am umblat prin Europa si am vazut multe ferme. In Ungaria, am gasit cele mai mari ferme bine organizate de 200-300 de vaci. Apoi am fost in statul Wisconsin, SUA. Asa am cunoscut firma Boumatic de unde am luat sala de muls.
Am vazut cat de simple sunt constructiile americanilor. Ei stiu ca fiecare etapa tehnologica nu poate dura mai mult de 20-30 de ani. Daca in 1990 s-a terminat modernizarea grajdurilor IAS, cu zid de beton, cu alee centrala, cu iesle, pat de caramida si racleti, in 2008, am spart toata ferma si am aplicat tehnologia noua. Fara pereti. Am preferat un sincretism de tehnologie americana si tehnologie europeana. Are foarte multe elemente gandite de mine.".

Rentabilizarea adapostului pentru vaci cu lapte
In 2009, cand a terminat investitia, a venit ministrul Ilie Sirbu. A venit si Gheorghe Neata, de la ANARZ, cu el. Nu seamana cu grajdurile romanesti, au constatat ei.
Este un grajd deschis cu pereti din cortina, care trebuie sa opreasca vantul si ploaia. Claudiu Franc a participat la foarte multe cursuri cu specialisti in domeniul constructiilor, inainte de a incepe. A invatat cum poate fi rentabilizat un grajd pentru vacile cu lapte.
Peretele grajdului are 4,5 m inaltime pana la stresina. Daca nu ajungi la aceasta inaltime, atunci ai obligatoriu nevoie de tabla izolata pentru ca, pana la 1,6 - 2 m, functioneaza efectul reflectorizant al caldurii sau al gerului de la tabla.
"Cand se incalzeste tabla, vara, pana la 2 metri e foarte cald. Mai jos, nu coboara. Animalul, cand sta in picioare, ajunge la cel mult 2 metri inaltime. Rezulta o protectie de jumatate de metru pentru confortul animalului. Daca nu am aceasta inaltime, trebuie sa pun termoizolant. Tabla simpla este in jur de 6 euro metrul patrat, iar cealalta cu trei straturi costa 26 de euro. Putem calcula cat economisim daca facem grajdul la aceasta inaltime", explica fermierul.
A respectat un principiu foarte clar: cantitatea de aer care intra in adapost, cand sunt trase toate perdelele, trebuie sa fie egala cu cantitatea care iese. Suma inaltimilor de la lemn pana sus, de o parte si de alta, este egala cu mijlocul grajdului.

Sub 7 metri inaltime nu se poate face ventilatie
Stalpii noi sunt din tabla ambutisata, usoara, nu profile laminate, grele, care sa incarce scheletul. Rezulta o incarcatura de maxim 8 kg pe metru patrat. Suruburi au fost mai multe. Nu trebuie o constructie pentru 100 de ani pentru ca, in 20 de ani, trebuie sa schimbi tehnologia.
Prelatele sunt actionate automat in partea de jos. Partea de sus se ridica in decembrie si se coboara in februarie. Prelata are senzor de vant, senzor de ploaie si de temperatura. La 10°C, se inchide singura. Cand bate ploaia, prelata se ridica atat cat sa nu intre apa in grajd. Daca se starneste vantul, prelata se ridica numai in partea de unde bate vantul. Cealalta parte ramane deschisa.
Este un sistem din Wisconsin, de constructie germana. Si de aceea, inaltimea la coama este de 11,5 metri. Distanta pana acolo este dublul distantei pana la streasina.
Fermierul are si... lipsuri. "Eu nu trebuia sa pun cupolina la coama. Trebuia sa pun tabla care se intoarce perfect vertical la 90 de grade cand bate vantul la nivelul acoperisului, curentul se loveste de tabla si aspira aerul viciat din adapost".

Sistemul de adapat: apa nu ingheata niciodata
Sistemul de adapat l-a adus tot din SUA. "Toate fermele au sisteme contra inghetului: rezistente pentru incalzire. Vaca bea apa iarna la 20°C. Chiar daca afara ar fi minus 30 de grade. Scot apa din pamant la 12°C. Am un turn, castel de apa si pompe care duc apa la vaci. In sala de muls, laptele ajunge la 38-39°C. Am un schimbator de caldura cu laptele. Trec apa prin sistem pana ajunge la 20°C. Se raceste laptele si fac economie de energie. Toata apa incalzita - 2 litri de apa racesc 1 litru de lapte - o depozitez intr-un bazin subteran de 50 de metri cubi. De acolo, functioneaza sistemul de recirculare. In mijlocul adapatorii, am o teava care intra si iese. Pe timpul iernii, functioneaza mereu recircuitarea. Apa calda trece prin adapatoare, incalzeste apa de baut pentru vaci si se duce inapoi si se incalzeste in pamant. Niciodata apa nu ingheata la mine. Vara este inchisa. Tehnolog am fost tot eu. Am stat langa proiectant si el a facut exact ce i-am spus eu".
Doctorul Franc a invatat temeinic lectia si o poate transmite oricarui fermier interesat. El stie ca vaca traieste prin microflora, prin acei infuzori ruminali. Ei se inhiba cand temperatura scade sub 20 de grade Celsius. Vaca bea 60 de litri de apa. "Puneti un cazan de 60 l pe aragaz cu apa la 12-14 grade si veti vedea ce energie consumati ca sa urcati la 20 de grade. Nu se mai blocheaza infuzorii si vaca lucreaza in sistem continuu. Acea perioada moarta de 10-20 de minute pana se incalzeste toata apa din stomac inseamna pierdere. Nu fermierii trebuie sa stie aceste lucruri. Noi nu avem tehnologi. S-au facut grajduri de vaci pe SAPARD, la care s-au pus geamuri termopan in 2008-2010. Numai in Maramures sunt vreo 7 grajduri cu termopane pentru bovine de carne. Asa spuneau marii nostri specialisti".

Vacile dorm pe saltele
Cusetele au saltele continue. Un sistem german. Sub saltelele matlasate, este un fel de mocheta. Se vad dungile ca la plapuma. Este foarte moale si confortabila. Animalul trebuie sa faca diferenta de confort intre locul de odihna si restul grajdului. Altfel, se culca in mizerie. Se reazema cu picioarele pe margine ca pe o perna. Cusetele exterioare au 2,80 m lungime si 1,10 m latime. Nu provoaca prolapsuri. Separatorul este foarte important. Nu trebuie sa se loveasca de el.

Sistemul de evacuare a dejectiilor
Grajdul are 436 de locuri efective. Consumurile au scazut radical. Inainte de 1990, avea o putere instalata de 9 kW pentru sistemul de dejectii. Acum are nevoie doar de 2 motoare de 1,2 kW, la un efectiv de patru ori mai mare.
Plugurile de curatare se comanda automat, la viteza foarte mica, sa nu loveasca animalele. Omul doar supravegheaza. Dejectiile se aduna la mijlocul grajdului. Plugurile pleaca deci singure, o data la trei ore. Sunt sinergice doua cate doua. Doua vin si doua pleaca. Animalele s-au obisnuit.
Are un bazin de 70 mc; trebuie sa acopere o saptamana.
De la sala de muls, bazinul de 50 de metri cubi preia apa de spalare. De acolo se pompeaza in bazinul cu dejectii, unde este un mixer care le amesteca.
Dejectiile merg intr-un bazin de 10.000 de metri cubi, sapat in pamant si imbracat in folie. O firma ungureasca l-a facut. Amesteca totul si duce cu cisterna pe camp.
"Am dat bani ca sa vad un asemenea grajd. Acum, il avem in Romania. Ii invit pe fermierii nostri sa preia ideea. Aerul nu miroase a amoniac", spune fermierul cu un fel de mandrie simpla de om gospodar. Claudiu Franc face toata munca cu doar 6 oameni. Unul din ei este chiar el.
Are si aici o idee interesanta. Cei de la MADR ar trebui doar sa-si noteze si sa promoveze aplicarea. "Le-am spus ca fermierii nu trebuie sa rezolve probleme de mediu cu banii pentru dezvoltare, iar banii de mediu sa ramana nefolositi. In sistemul de management al dejectiilor, eu am bagat 120.000 de euro. Puteam folosi banii pentru utilaje, pentru achizitionare de animale". Iata deci o idee creativa pentru utilizarea fondurilor. Cine aude?

Sala de muls Boumatic
A cumparat o sala de muls Boumatic , cu 2x12 posturi, cu posibilitatea de extindere la 2x16. Capacitatea de intrare si de evacuare a animalelor este rapida. Tot panoul se roteste si animalele ies usor. Cele care nu ies sunt impinse lent. Este o instalatie robusta, care rezista mult la manipulare. Operatorul nu are ce butona fiindca serverul nu-i permite.
In sala exista numai unitatea, cu furtune. Fara nicio teava. Toata instalatia de compresoare, de pompe care fac zgomot, se afla in subsolul tehnologic. Sus trebuie sa fie liniste pentru a nu stresa animalele. Daca e nevoie de o interventie in timpul mulsului, fermierul poate lucra linistit la subsol, nu deranjeaza fluxul.
"Este o investitie in plus, dar merita. Toata instalatia electronica, senzorul de conductivitate a laptelui se protejeaza perfect la subsol. Daca animalul are o problema de sanatate, cand ajunge prima picatura de lapte la subsol, il depisteaza imediat si unitatea se blocheaza. Chiar si mamitele subclinice pot fi depistate asa".

Viorel PATRICHI


Citeste si: