Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Dimitrie Musca este nemultumit ca a recoltat doar putin peste 7.000 kg/ha

Combinatul Agroindustrial Curtici a terminat recoltarea graului de pe cele 4.000 ha. Dimitrie Musca spune, pentru Agerpres, ca a obtinut o recolta chiar foarte buna in conditiile pedo-climatice din acest an.

"Am strans 28.000 de tone, ceea ce inseamna o productie medie de peste 7.000 kilograme la hectar. Este un grau de o calitate deosebita, cu un continut de gluten de 28-32% si un continut de proteina de 14-15%. O parte din acest grau il vom vinde, iar calitatea superioara ne va permite sa obtinem un pret bun; o alta parte, il vom folosi pentru hrana animalelor din fermele noastre proprii. Noi folosim circa 250 de tone lunar", a declarat, Dimitrie Musca.

Graul nu il vinde imediat dupa recoltare, ci atunci cand pretul pietei devine unul avantajos. Poate, chiar dupa Anul Nou.

Totusi, multumirea sa nu este deplina, pentru ca obiectivul stabilit era o recolta de 8.000 - 8.200 kilograme la hectar. "Am pregatit cultura cu densitati corespunzatoare, am facut tot ceea ce a trebuit sa fac din punctul de vedere al agronomului pentru a face o asemenea recolta. Dar, in toamna a fost seceta, iar acum, inainte de recoltare am avut o grindina nenorocita, care a calamitat o parte din suprafata cultivata cu grau. Sa nu ne lamentam pentru ca recolta este totusi una buna. Oamenii ale caror pamanturi le lucram, incep sa isi primeasca drepturile ce li se cuvin - 1.500 kilograme grau pentru fiecare hectar, sau echivalent in lei sau chiar in paine. Am facut in asa fel ca oamenii sa fie multumiti, acesta fiind de fapt lucrul cel mai important", a precizat Dimitrie Musca.

In ce priveste porumbul, directorul de la Curtici crede ca daca in circa o saptamana nu va cadea o ploaie importanta din punct de vedere cantitativ, productia va fi compromisa, poate chiar in proportie de 50%.
Musca stie ca la productia de porumb sunt probleme in intreaga lume. "Zilele trecute am vazut pe bursa ca productia de porumb a SUA este compromisa in proportie de circa 30%. SUA este cel mai important producator mondial de porumb, de aceea se asteapta o crestere importanta a pretului pe piata mondiala. Foarte multe zootehnii vor fi falimentare".

Situatia la Curtici nu este insa tragica. "Nu vom avea foarte mult porumb de vanzare, insa vom avea porumb suficient pentru animalele din fermele noastre si pentru oameni. Nu doresc sa anticipez acum ce productie vom avea", a aratat Dimitrie Musca.
In alta ordine de idei, el a spus ca pentru a realiza productii agricole bune trebuie facute investitii si in alte directii. "Recent am finalizat amenajarea a doua ateliere mecanice cu o suprafata de 700 metri patrati fiecare, unde sunt asigurate conditii foarte bune de lucru pentru cei care se ocupa cu intretinerea utilajelor agricole. Totodata, in acest an am cumparat doua tractoare Claas de 250 CP fiecare, am cumparat remorci etc."


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."