Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Dimitrie Musca este nemultumit ca a recoltat doar putin peste 7.000 kg/ha

Combinatul Agroindustrial Curtici a terminat recoltarea graului de pe cele 4.000 ha. Dimitrie Musca spune, pentru Agerpres, ca a obtinut o recolta chiar foarte buna in conditiile pedo-climatice din acest an.

"Am strans 28.000 de tone, ceea ce inseamna o productie medie de peste 7.000 kilograme la hectar. Este un grau de o calitate deosebita, cu un continut de gluten de 28-32% si un continut de proteina de 14-15%. O parte din acest grau il vom vinde, iar calitatea superioara ne va permite sa obtinem un pret bun; o alta parte, il vom folosi pentru hrana animalelor din fermele noastre proprii. Noi folosim circa 250 de tone lunar", a declarat, Dimitrie Musca.

Graul nu il vinde imediat dupa recoltare, ci atunci cand pretul pietei devine unul avantajos. Poate, chiar dupa Anul Nou.

Totusi, multumirea sa nu este deplina, pentru ca obiectivul stabilit era o recolta de 8.000 - 8.200 kilograme la hectar. "Am pregatit cultura cu densitati corespunzatoare, am facut tot ceea ce a trebuit sa fac din punctul de vedere al agronomului pentru a face o asemenea recolta. Dar, in toamna a fost seceta, iar acum, inainte de recoltare am avut o grindina nenorocita, care a calamitat o parte din suprafata cultivata cu grau. Sa nu ne lamentam pentru ca recolta este totusi una buna. Oamenii ale caror pamanturi le lucram, incep sa isi primeasca drepturile ce li se cuvin - 1.500 kilograme grau pentru fiecare hectar, sau echivalent in lei sau chiar in paine. Am facut in asa fel ca oamenii sa fie multumiti, acesta fiind de fapt lucrul cel mai important", a precizat Dimitrie Musca.

In ce priveste porumbul, directorul de la Curtici crede ca daca in circa o saptamana nu va cadea o ploaie importanta din punct de vedere cantitativ, productia va fi compromisa, poate chiar in proportie de 50%.
Musca stie ca la productia de porumb sunt probleme in intreaga lume. "Zilele trecute am vazut pe bursa ca productia de porumb a SUA este compromisa in proportie de circa 30%. SUA este cel mai important producator mondial de porumb, de aceea se asteapta o crestere importanta a pretului pe piata mondiala. Foarte multe zootehnii vor fi falimentare".

Situatia la Curtici nu este insa tragica. "Nu vom avea foarte mult porumb de vanzare, insa vom avea porumb suficient pentru animalele din fermele noastre si pentru oameni. Nu doresc sa anticipez acum ce productie vom avea", a aratat Dimitrie Musca.
In alta ordine de idei, el a spus ca pentru a realiza productii agricole bune trebuie facute investitii si in alte directii. "Recent am finalizat amenajarea a doua ateliere mecanice cu o suprafata de 700 metri patrati fiecare, unde sunt asigurate conditii foarte bune de lucru pentru cei care se ocupa cu intretinerea utilajelor agricole. Totodata, in acest an am cumparat doua tractoare Claas de 250 CP fiecare, am cumparat remorci etc."


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.