Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Sorin Lupascu a inlocuit becurile din fermele de porci cu leduri si a economisit 50% din energie

Sorin Traian Lupascu creste, la Tufesti, judetul Braila, impreuna cu Marin Moraru, socrul sau, 110.000 de porci. El a gasit o formula ingenioasa pentru a creste luminozitatea in halele proprii: a inlocuit becurile cu leduri (diode emitatoare de lumina), ceea ce a crescut bunastarea animalelor si a redus consumul de energie cu 50%.

Vegetal Trading, cu sediul in Braila, are si ferma de porci. Este, dupa efectivul de animale, a doua din tara, dupa Smithfield. In conditiile in care preturile la energie cresc mereu, Sorin Lupascu a inlocuit becurile cu leduri si economia este vizibila. Mai ales ca halele "oarbe", adica fara geamuri, trebuie iluminate zi si noapte. Animalele au confortul corespunzator, iar fermierul isi incaseaza banii pentru bunastare. (Aici trebuie precizat ca fermierii care asigura cat mai multa lumina naturala pentru animale nu primesc bani pentru lucsii de la... Dumnezeu, deci ei nu sunt eligibili. Cine are hale "oarbe" si asigura lumina artificiala corespunzatoare se califica. Halele "oarbe" au doar guri de alimentare cu aer.)
"Trecerea la iluminatul artificial inseamna subventii pentru 11 ore pe zi, timp de 12 luni ale anului. Exista si masuri de reducere a cheltuielilor: iluminatul artificial cu leduri. Este lumina mai multa si mai buna, cu instalatii mai fiabile si cu un consum de energie redus cu 50%. Am elemente tehnice concrete, cu diagrame, cu masuratori facute, cu grafice care demonstreaza clar economisirea energiei", precizeaza Sorin Lupascu.
Cand se folosesc becuri, lumina nu poate fi la fel de intensa daca plafonul e inalt de 3 metri.

Filtrari multiple pentru apa din Dunare
Marii crescatori de porci par multumiti de nivelul sprijinului pentru bunastarea animalelor la toate criteriile. Au redus densitatea si pierd 10% din profit, dar primesc despagubiri. "Lucrurile merg pe o linie acceptabila. Hotararea de Guvern pentru platile compensatorii pentru bunastarea animalelor fusese data cand s-a schimbat conducerea Asociatiei Crescatorilor de Porci". (Sorin Lupascu este acum vicepresedinte al acestei organizatii profesionale.)
"Noile reglementari legislative au adus schimbari: s-a discutat suma, perioada in care se acorda subventiile, trecerea la 215 pe PNDR modificat. Ar fi nedrept sa spunem ca aceste exigente sunt foarte dure, pentru ca noi ni le asumam daca vrem. Nu ne impune nimeni. Nevoia ne obliga. Conditiile minime de bunastare sunt obligatorii. Iar noi le depasim. Am rezolvat si problema apei. Din motive economice. Noi cumparam apa potabila din retea. La un moment dat, trebuia sa ne dea noua toata apa necesara populatiei. Era cea mai scumpa apa potabila din judetul Braila. La robinet, apa era mai ieftina in Braila, decat cea pe care o primeam de la regie. Aveam insa niste oportunitati: amplasarea fermei aproape de Dunare, existenta unei retele de la uzina de apa chiar pe malul fluviului. Am cumparat un fost IAS care a avut o instalatie de biogaz. Acolo ne-am facut propria statie de tratare a apei. Avem teava de la Dunare, de unde luam apa bruta cu propria statie de pompare. O aducem la Statia de tratare, facem filtrari multiple. Consumam cam 80 de metri cubi pe ora", spune Sorin Lupascu. Fermierii care au trecut pe apa de put nu primesc subventii, desi oamenii au investit ca sa extraga si sa trateze apa.
Vegetal Trading este o ferma de porci integrata: are maternitate proprie, cresa, ingrasatorie, abator si laboratoare pentru procesarea carnii. A concesionat de la ADS 1.800 ha si isi produce furajele necesare.

Trebuie sa cucerim mai intai piata interna
In general, marii crescatori de porci din Romania nu au ca obiectiv exportul de carne. "Pentru comertul intracomunitar, ne-ar fi interesat sa dam drumul afara la preparatele din carne netratate termic, explica Lupascu. Macar pentru comunitatile romanesti din strainatate. Este ciudat, dar au investit italienii si produc in nordul Italiei produse dupa retete romanesti pentru romanii de acolo. Puteam sa avem magazinele noastre in peninsula. Asa cum mexicanii au in toata America de Nord, asa cum asiaticii au la noi. Italienii au speculat cererea, au gasit nisa si profita de ea. Dar daca noi acoperim doar 40% din necesarul intern, de ce sa ne preocupe exportul? Trebuie sa cucerim mai intai piata interna".
Marii crescatori ar putea exporta in Rusia, dar trebuie sa-si construiasca o capacitate mare de congelare.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.