Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Sorin Lupascu a inlocuit becurile din fermele de porci cu leduri si a economisit 50% din energie

Sorin Traian Lupascu creste, la Tufesti, judetul Braila, impreuna cu Marin Moraru, socrul sau, 110.000 de porci. El a gasit o formula ingenioasa pentru a creste luminozitatea in halele proprii: a inlocuit becurile cu leduri (diode emitatoare de lumina), ceea ce a crescut bunastarea animalelor si a redus consumul de energie cu 50%.

Vegetal Trading, cu sediul in Braila, are si ferma de porci. Este, dupa efectivul de animale, a doua din tara, dupa Smithfield. In conditiile in care preturile la energie cresc mereu, Sorin Lupascu a inlocuit becurile cu leduri si economia este vizibila. Mai ales ca halele "oarbe", adica fara geamuri, trebuie iluminate zi si noapte. Animalele au confortul corespunzator, iar fermierul isi incaseaza banii pentru bunastare. (Aici trebuie precizat ca fermierii care asigura cat mai multa lumina naturala pentru animale nu primesc bani pentru lucsii de la... Dumnezeu, deci ei nu sunt eligibili. Cine are hale "oarbe" si asigura lumina artificiala corespunzatoare se califica. Halele "oarbe" au doar guri de alimentare cu aer.)
"Trecerea la iluminatul artificial inseamna subventii pentru 11 ore pe zi, timp de 12 luni ale anului. Exista si masuri de reducere a cheltuielilor: iluminatul artificial cu leduri. Este lumina mai multa si mai buna, cu instalatii mai fiabile si cu un consum de energie redus cu 50%. Am elemente tehnice concrete, cu diagrame, cu masuratori facute, cu grafice care demonstreaza clar economisirea energiei", precizeaza Sorin Lupascu.
Cand se folosesc becuri, lumina nu poate fi la fel de intensa daca plafonul e inalt de 3 metri.

Filtrari multiple pentru apa din Dunare
Marii crescatori de porci par multumiti de nivelul sprijinului pentru bunastarea animalelor la toate criteriile. Au redus densitatea si pierd 10% din profit, dar primesc despagubiri. "Lucrurile merg pe o linie acceptabila. Hotararea de Guvern pentru platile compensatorii pentru bunastarea animalelor fusese data cand s-a schimbat conducerea Asociatiei Crescatorilor de Porci". (Sorin Lupascu este acum vicepresedinte al acestei organizatii profesionale.)
"Noile reglementari legislative au adus schimbari: s-a discutat suma, perioada in care se acorda subventiile, trecerea la 215 pe PNDR modificat. Ar fi nedrept sa spunem ca aceste exigente sunt foarte dure, pentru ca noi ni le asumam daca vrem. Nu ne impune nimeni. Nevoia ne obliga. Conditiile minime de bunastare sunt obligatorii. Iar noi le depasim. Am rezolvat si problema apei. Din motive economice. Noi cumparam apa potabila din retea. La un moment dat, trebuia sa ne dea noua toata apa necesara populatiei. Era cea mai scumpa apa potabila din judetul Braila. La robinet, apa era mai ieftina in Braila, decat cea pe care o primeam de la regie. Aveam insa niste oportunitati: amplasarea fermei aproape de Dunare, existenta unei retele de la uzina de apa chiar pe malul fluviului. Am cumparat un fost IAS care a avut o instalatie de biogaz. Acolo ne-am facut propria statie de tratare a apei. Avem teava de la Dunare, de unde luam apa bruta cu propria statie de pompare. O aducem la Statia de tratare, facem filtrari multiple. Consumam cam 80 de metri cubi pe ora", spune Sorin Lupascu. Fermierii care au trecut pe apa de put nu primesc subventii, desi oamenii au investit ca sa extraga si sa trateze apa.
Vegetal Trading este o ferma de porci integrata: are maternitate proprie, cresa, ingrasatorie, abator si laboratoare pentru procesarea carnii. A concesionat de la ADS 1.800 ha si isi produce furajele necesare.

Trebuie sa cucerim mai intai piata interna
In general, marii crescatori de porci din Romania nu au ca obiectiv exportul de carne. "Pentru comertul intracomunitar, ne-ar fi interesat sa dam drumul afara la preparatele din carne netratate termic, explica Lupascu. Macar pentru comunitatile romanesti din strainatate. Este ciudat, dar au investit italienii si produc in nordul Italiei produse dupa retete romanesti pentru romanii de acolo. Puteam sa avem magazinele noastre in peninsula. Asa cum mexicanii au in toata America de Nord, asa cum asiaticii au la noi. Italienii au speculat cererea, au gasit nisa si profita de ea. Dar daca noi acoperim doar 40% din necesarul intern, de ce sa ne preocupe exportul? Trebuie sa cucerim mai intai piata interna".
Marii crescatori ar putea exporta in Rusia, dar trebuie sa-si construiasca o capacitate mare de congelare.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."