Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Cu Haschi despre Federatia Tinerilor Fermieri

Andrei Peter Haschi este director APIA din judetul Harghita. A fost, din partea UDMR, si secretar de stat. Se declara si presedintele unei Federatii a Tinerilor Fermieri din Romania. Nu cumva avem de-a face cu o noua forma fara fond si in cautare de fonduri? Haschi e de parere ca aceasta asociatie este exact ceea ce le lipsea tinerilor agricultori romani.

Avem in agricultura tot felul de organizatii asa-zis "apolitice", "non-profit", "neguvernamentale" etc. Federatia tinerilor, zice Haschi, este una si cu scop social, nu doar economic: pastrarea satului.
Dupa cate ne aducem aminte, Federatia s-a infiintat prin mai 2012. A fost o convocare, la Sibiu, facuta de FNPAR. Revista noastra nu a fost invitata. Nici pana acum nu am aflat cine a participat la constituire, cine a ales, pe cine a ales etc.
Andrei Peter Haschi a fost desemnat in functia de presedinte. El spune acum ca organizatia este apolitica (dar, el este membru de frunte al UDMR!) si ca Viorel Matei doar i-a ajutat sa se organizeze. Intelegem ca n-ar prea vrea sa se lipseasca de imaginea FNPAR.
Federatia are (pe hartie?) 17 asociatii judetene. Dar, se extinde. Presedintele Haschi pretinde ca presedintii de judete ar fi fost alesi de membrii organizatiilor lor. "Doar nu s-au propus singuri" - argumenteaza Haschi. De ce, nu? intrebam noi.
Aflam de la interlocutorul nostru ca asociatia tinerilor fermieri din Harghita are vreo 40 de membri. "Noi nu ne propunem sa aratam ca putem face mai bine decat cei mai in varsta. Noi vrem sa demonstram ca facem altfel lucrurile", explica Andrei Haschi.

"Propriul curaj este principalul ajutor"

In opinia presedintelui tinerilor fermieri, el pastoreste doua categorii:
- cei care se ocupa de agricultura numai daca vin banii de subventii, deci nu-i preocupa munca;
- si cei care incep o activitate, dupa care isi cauta drepturile care li se cuvin.
Dupa statutul social, ar mai fi doua categorii: tineri care au fost instalati cu bani de la tata si tineri care au pornit la drum cu propriile lor forte, carora nu le lipseste vointa sa faca agricultura.
"Avem tineri pana la 30 de ani, care au 40 de hectare de cartofi ori peste 100 de vaci cu lapte. Au fost ajutati, dar ajutorul cel mai mare pentru ei este curajul lor. Ca sa-ti iei un John Deere de 100.000 de euro din subventie si din credit, iti trebuie curaj", crede presedintele.

Criterii pentru primirea in asociatie

In asociatie nu se intra fara criterii. "Nu vrem sa avem membri care doresc doar o stampila pentru subventii: tanarul nostru fermier trebuie sa fie activ in asociatie, sa vina la instruiri, la sedinte de lucru, la vizite de studii in ferme din toata Europa. Suntem membri ai Uniunii tinerilor fermieri din Europa Centrala. Ei ne cheama la actiuni comune iar noi trebuie sa mergem. Cine se eschiveaza, nu mai e de-al nostru. Nu vrem doar membri de forma. La fel vom proceda si la nivel national", avertizeaza presedintele, care in felul acesta ne lasa sa intelegem ca pana acum nu a reusit decat in asociatia judeteana.
Federatia este inscrisa in registrul asociatiilor europene. "Primul nostru obiectiv a fost sa devenim membri ai CEJA - Consiliul European al Tinerilor Fermieri, cu sediul la Bruxelles. Noi suntem bine veniti, cu conditia sa platim taxa de membru, de 10.000 de euro pe an. Vom percepe cotizatii de la tineri. Deocamdata, mergem pe banii nostri", spune Andrei Haschi, care recunoaste ca nici cotizatia nu a fost impusa in celelalte judete.
Varsta maxima pentru aderare este de 40 de ani, indiferent de cifra de afaceri. Daca un tanar cu o vaca si un hectar este activ, poate ramane membru in asociatie.
"Nici eu nu mai sunt fermier, recunoaste Haschi. Multi mi-au reprosat ca nu am ferma. Dar nu mai am timp. Am arendat 30 de hectare pentru cartofi, insa nu mai pot sa ma ocup. Sunt la curent cu agricultura. Cunosc legile, am fost secretar de stat la MADR, stiu cum se acorda subventiile. Un fermier activ nu poate conduce insa o federatie. Conducatorii tinerilor fermieri din Europa nu sunt practic fermieri, dar lucreaza in domeniu". (Aici dl. Haschi nu spune adevarul. Presedintii organizatiilor profesionale din vest sunt intotdeauna fermieri. Asociatiile sunt conduse de directori executivi, care sunt salariati).
In privinta profesionalizarii fermierului, Haschi are dreptate. Poti sa ai orice profesie, si sa iti schimbi profesia in cea de agricultor. Nu trebuie neaparat sa fi urmat o facultate de agricultura. Poti sa fi, de exemplu sofer sau constructor, sau electrician si sa vrei sa faci agricultura. Federatia ii indruma spre diverse proiecte, in primul rand spre Masura 1.4.1. Pot incepe cu fermele de subzistenta. "Financiar, nu-i putem ajuta. La Federatie le oferim informatii. Cea mai mare problema este legata de instruire. Nu mai exista licee agricole reale. Nici scoli profesionale. Am lucrat la un studiu despre formarea profesionala in domeniul agriculturii", spune Andrei Haschi.
Asadar, daca privim atent, Federatia Tinerilor Fermieri din Romania este o piramida construita de sus in jos, de la varf spre baza. Dar, si alte organizatii profesionale de la noi au pornit la fel, si s-au dezvoltat spre normalitate. Asa ca sa avem putintica rabdare si cu presedintele Haschi si Federatia lui.

Viorel PATRICHI


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.