Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Sarbatoarea vinului la Cramele Recas

Compania Cramele Recas din Timis a obtinut una dintre cele mai bune recolte din punct de vedere calitativ din ultimii 50 de ani. "Productia este foarte, foarte buna. Anul viticol 2012, din punct de vedere calitativ, este unul dintre cei mai buni din ultimii 50 de ani, dar productia este buna si din punct de vedere cantitativ. Am obtinut 11 tone la hectar, in total, aproximativ 7.000 tone de struguri", a declarat Ioan Georgiu, director in cadrul Cramelor Recas.
Recoltatul strugurilor se face mecanizat, cu combinele, iar strugurii de mare calitate au fost culesi manual.

Sarbatoarea Vinului va avea loc in 4-5 octombrie. "Dupa ce bagam totul la hambar si va fi timpul frumos, vom organiza si Sarbatoarea Vinului la Cramele Recas", a declarat Georgiu.
In ultimii 10 ani, viile au fost replantate, iar tehnologia de vinificare a fost complet modernizata cu scopul de a putea controla pe deplin procesul de productie folosind cele mai noi metode. Peste 600 de hectare au fost deja replantate folosind butasi din cele mai de seama soiuri din Franta si Italia. Toate echipamentele agricole folosite in podgorie au fost inlocuite in intregime cu echipamente moderne si performante.

De asemenea, cramele utilizeaza, in acest moment, cele mai performante utilaje disponibile pentru strivirea strugurilor, deseminare si presare, totul pentru a pastra calitatea mustului si a vinului. Procesul de imbuteliere, incepând cu filtrarea si pâna la imbuteliere a fost complet modernizat si a devenit ecologic. Vinurile produse la Cramele Recas se regasesc in peste 25 de tari : SUA, Canada, Anglia, Italia, Franta, Japonia, Coreea, Germania, Austria sau Malaezia.

Gh. MIRON


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."