Profitul agricol nr 39
17 octombrie 2018
Divizate, statele UE lasa Comisia Europeana sa decida asupra autorizarii unei noi varietati de porumb transgenic

Statele Uniunii Europene nu au gasit o pozitie comuna în privinta organismelor modificate genetic. Pana la urma, au lasat Comisia Europeana sa decida asupra autorizarii unei noi varietati de porumb transgenic. Dar nici executivul comunitar nu prea stie cum sa scape de acest "cartof fierbinte".

La reuniunea de saptamana trecuta a comitetului specializat al UE, reprezentantii celor 27 de state membre nu au reusit sa ajunga la un consens asupra autorizarii folosirii ca aliment si ca furaj a porumbului transgenic MIR162, produs de compania elvetiana Syngenta. În consecinta, Comisia va trebui sa decida asupra acestui subiect. Este de asteptat ca acest soi de porumb sa fie autorizat, întrucat Autoritatea alimentara europeana l-a avizat favorabil în luna iunie, dupa ce în timpul experimentelor facute pe sobolani "nu s-au identificat efecte adverse".

Cu o saptamana în urma, Franta a cerut Comisiei sa aplice principiul precautiei în cazul autorizarii comercializarii produselor transgenice. Executivu francez invoca un raport pretins stiintific, care ar fi demonstrat toxicitatea unei alte varietatii de porumb modificat genetic, NK603, produsa de compania americana Monsanto. De ce Franta acorda mai multa atentie unor cercetatori obscuri si nu foarte profesionisi si nu da crezare unei Autoritati stiintifice europene?

Poate ar trebui sa cautam raspunsul în sfera politica: actualul guvern de la Paris, ca si-si consolideze pozitia, a acordat cateva portofolii ecologistilor. Care acum îi santajeaza pe socialistii presedintelui Hollande.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual între 5.000 si 10.000 de tineri în campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale în firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte în mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau în IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv în ultimii ani. Cumva mirajul muncii în Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa îl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman în agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage în cel mult 10 ani? În acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, în programe de stagiatura în timpul vacantelor.