Profitul agricol nr.34
12 septembrie 2018
Divizate, statele UE lasa Comisia Europeana sa decida asupra autorizarii unei noi varietati de porumb transgenic

Statele Uniunii Europene nu au gasit o pozitie comuna īn privinta organismelor modificate genetic. Pana la urma, au lasat Comisia Europeana sa decida asupra autorizarii unei noi varietati de porumb transgenic. Dar nici executivul comunitar nu prea stie cum sa scape de acest "cartof fierbinte".

La reuniunea de saptamana trecuta a comitetului specializat al UE, reprezentantii celor 27 de state membre nu au reusit sa ajunga la un consens asupra autorizarii folosirii ca aliment si ca furaj a porumbului transgenic MIR162, produs de compania elvetiana Syngenta. Īn consecinta, Comisia va trebui sa decida asupra acestui subiect. Este de asteptat ca acest soi de porumb sa fie autorizat, īntrucat Autoritatea alimentara europeana l-a avizat favorabil īn luna iunie, dupa ce īn timpul experimentelor facute pe sobolani "nu s-au identificat efecte adverse".

Cu o saptamana īn urma, Franta a cerut Comisiei sa aplice principiul precautiei īn cazul autorizarii comercializarii produselor transgenice. Executivu francez invoca un raport pretins stiintific, care ar fi demonstrat toxicitatea unei alte varietatii de porumb modificat genetic, NK603, produsa de compania americana Monsanto. De ce Franta acorda mai multa atentie unor cercetatori obscuri si nu foarte profesionisi si nu da crezare unei Autoritati stiintifice europene?

Poate ar trebui sa cautam raspunsul īn sfera politica: actualul guvern de la Paris, ca si-si consolideze pozitia, a acordat cateva portofolii ecologistilor. Care acum īi santajeaza pe socialistii presedintelui Hollande.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Fermierii pot sa-si pregateasca singuri o baza de angajati calificati, prin stagii de practica. Este o solutie care ar putea aduce anual īntre 5.000 si 10.000 de tineri īn campul muncii, spune Florin Constantin, fondator al firmei Agxecutive, care de-a lungul experientei sale īn firme de agribusiness a integrat destui studenti. Criza de forta de munca se resimte īn mai toate domeniile. Fermele nu sunt deloc o exceptie. Ba din contra, forta de munca este acum o preocupare mai presanta chiar decat pretul inputurilor sau al cerealelor, constata Florin Constantin. "Sunt fermieri care si-au chemat copiii care lucrau īn IT pentru ca nu avea cine sa conduca tractoarele si sa lucreze alaturi de ei. Iar unele firme de agribusiness se uita spre lucratori din Sri Lanka sau Vietnam pentru munci necalificate". Ne confruntam cu o lipsa a fortei de munca pentru ca ea a emigrat masiv īn ultimii ani. Cumva mirajul muncii īn Spania sau Italia s-a exercitat, iar noi nu am stiut sa īl contrabalansam cumva. Si la nivelul angajatilor cu studii superioare stam rau. 70-80% din absolventii de USAMV-uri nu raman īn agricultura. Se mai gandeste cineva ca o generatia de specialisti se pregateste sa iasa la pensie si mai bine de jumatate dintre fermeri se vor retrage īn cel mult 10 ani? Īn acest context, o solutie poate veni de la ferme si de la firmele de inputuri, propune Florin Constantin. Fiecare poate sa pregateasca liceeni si studenti, īn programe de stagiatura īn timpul vacantelor.