Profitul agricol nr. 26
4 iulie 2018
Divizate, statele UE lasa Comisia Europeana sa decida asupra autorizarii unei noi varietati de porumb transgenic

Statele Uniunii Europene nu au gasit o pozitie comuna în privinta organismelor modificate genetic. Pana la urma, au lasat Comisia Europeana sa decida asupra autorizarii unei noi varietati de porumb transgenic. Dar nici executivul comunitar nu prea stie cum sa scape de acest "cartof fierbinte".

La reuniunea de saptamana trecuta a comitetului specializat al UE, reprezentantii celor 27 de state membre nu au reusit sa ajunga la un consens asupra autorizarii folosirii ca aliment si ca furaj a porumbului transgenic MIR162, produs de compania elvetiana Syngenta. În consecinta, Comisia va trebui sa decida asupra acestui subiect. Este de asteptat ca acest soi de porumb sa fie autorizat, întrucat Autoritatea alimentara europeana l-a avizat favorabil în luna iunie, dupa ce în timpul experimentelor facute pe sobolani "nu s-au identificat efecte adverse".

Cu o saptamana în urma, Franta a cerut Comisiei sa aplice principiul precautiei în cazul autorizarii comercializarii produselor transgenice. Executivu francez invoca un raport pretins stiintific, care ar fi demonstrat toxicitatea unei alte varietatii de porumb modificat genetic, NK603, produsa de compania americana Monsanto. De ce Franta acorda mai multa atentie unor cercetatori obscuri si nu foarte profesionisi si nu da crezare unei Autoritati stiintifice europene?

Poate ar trebui sa cautam raspunsul în sfera politica: actualul guvern de la Paris, ca si-si consolideze pozitia, a acordat cateva portofolii ecologistilor. Care acum îi santajeaza pe socialistii presedintelui Hollande.


Citeste si:


Opinii agro-politice
Întrebat ce solutie are compania sa pentru Tanymecus, în conditiile interzicerii neonicotinoidelor, Ioan Enoiu, managerul Naturevo, admite ca insecticide omologabile curand nu exista, însa propune, ca alternativa, o solutie radicala: erbicidarea totala a suprafetelor necultivate: margini de tarlale, margini de drumuri, canale de irigatii si desecare, miristi si, mai ales, parloage. Aceste suprafete aflate în vecinatatea terenurilor cultivate reprezinta focare de îmburuienare si de infestare cu insecte (implicit cu Tanymecus) si boli ale culturilor. Enoiu puncteaza ca prin alte tari "nu exista asemenea nenorociri cu insecte, pentru ca nu se vad alei sau canale necuratate". Fermierii îi dau dreptate, dar, cand vine vorba de solutiile aplicabile sa ajungem "ca afara", parerile difera, chiar radical. În viziunea lui Enoiu "erbicidele totale devin cel mai bun insecticid". El are un punct de vedere radical în privinta parloagelor, considerand ca cei care nu-si cultiva terenurile si nici nu le întretin ar trebui sa fie responsabili de pagubele pe care le aduc culturilor învecinate. "Este cate un proprietar care are un hectar în mijlocul unei suprafete mari, de 100 de hectare. Si nu vrea sa faca nimic cu terenul lui. Nici nu-l cultiva, nici nu-l da în arenda. Pentru ca legislatia nu îl pedepseste daca produce daune culturii din vecinatate. Daca ar fi pus sa achite despagubiri, ar da terenul imediat, sa scape de el. UE vrea sa plafoneze subventiile celor care fac performanta si sa le dam bani celor care beau subventia la carciuma. As lua subventia complet si as folosi banii sa curat toate canalele, drumurile, miristile, toate zonele învecinate. În doi-trei ani am putea rezolva problema."