Avram Fitiu a lansat, saptamana trecuta, la Zalau, cartea "Salvarea fermei taranesti". Nu am apucat sa vedem cartea, dar, intr-o conferinta de presa, autorul a promis solutii pentru cresterea bunastarii micilor agricultori.
Avram Fitiu este pe cale sa devina om politic. El candideaza pentru un mandat de deputat din partea Partidului National Taranesc Crestin-Democrat. S-ar putea ca acest volum sa contina ideile unei platforme ideologice taranesti, de care agricultorii romani au nevoie.
Autorul este absolvent al Universitatii Agricole din Cluj, in aceeasi promotie cu Dacian Ciolos, cu care se spune ca ar fi prieten. El spune ca a fost atent la viata sociala, economica, culturala si morala a satului romanesc din ultimii 20 de ani si a stat de vorba cu mii de tarani. Cu sau fara aceasta experienta, Avram Fitiu promite sa fi inteles ca gospodaria taraneasca a fost impinsa, dupa 1989, catre subzistenta. Nu a fost indrumata si stimulata sa se modernizeze, sa se conecteze la economia de piata. El acuza faptul ca nici macar in acest moment, nu exista o strategie pentru salvarea acestor ferme. Intr-adevar, sunt un milion de asa-zise ferme taranesti inscrise la APIA pentru plati pe suprafata. De evolutia lor economica, de ani de zile, nu s-a preocupat nimeni.
Fitiu sesizeaza ca principala problema a gospodariilor de la tara nu ar fi lipsa banilor.
"Intr-o comuna de pe Valea Somesului intra, in medie, intre 200.000 si 400.000 de euro pe an, ca subventii de la APIA. Deci nu este vorba despre o lipsa de bani. Problema este ca, in lipsa unei strategii, din aproximativ 40 de milioane de euro, cat intra pe an in Salaj ca subventii, 80 la suta se duc in consum, neinvestindu-se aproape nimic", explica el.
Cadru didactic universitar, Avram Fitiu propune in cartea sa o rezolvare a problemelor din mediul rural romanesc. Urmeaza sa citim atent aceste solutii.
Retinem ca, in opinia autorului, o mana de ajutor in descalcirea "chestiunii agrare" ar trebui sa vina si dinspre Biserica. Fitiu chiar declara ca primul aliat pe care il cauta pentru salvarea agriculturii este Biserica. "Am incheiat deja un parteneriat cu Patriarhia, in primul rand, pentru a certifica 500 de manastiri pe agricultura ecologica", spune el. De aici incepe umbra noastra de indoiala: autorul este preocupat mai intai sa faca prozeliti intr-ale culturilor ecologice ori vrea (ca Popa Tanda) sa-i ajute pe cei din satul Saraceni?
Gh. Ostroveanu