Profitul agricol nr 17
3 mai 2017
Noutati
Claudiu-Sorin Rosu-Mares l-a inlocuit pe Dorin-Octavian Corches
Premierul Sorin Grindeanu l-a eliberat din functia de secretar de stat la Ministerul Agriculturii pe Dorin-Octavian Corches. Inainte, acesta fusese director al Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice Bihor. Functia de secretar de stat a fost preluata de Claudiu-Sorin Rosu-Mares, fost director al centrului Bistrita Nasaud al AFIR. Rocada este provocata de ruptura dintre Calin Popescu Tariceanu si Daniel Constantin din ALDE.

Romania are un rezervor pentru dezvoltarea zootehniei, în conditiile în care detine 4,5 milioane de hectare cu pasuni si fanete, cat Belgia, Olanda si Austria la un loc, iar subventiile europene au ajutat enorm la cultivarea terenurilor, a declarat ministrul Petre Daea la postul TV Antena 3, unde a fost invitat alaturi de Sorin Minea, din partea industriei alimentare. Ministrul a insistat pe programul de sprijinire a cultivatorilor de tomate în solarii si viitorul program al carnii de porc.

Federatia sindicala Agrostar cere ministrului Petre Daea sa analizeze în regim de urgenta si sa identifice posibilitatile de scutire de la "plata impozitului pe norme de venit a persoanelor fizice, respectiv, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, pentru productia valorificata prin cooperative agricoe". Aceasta scutire este prevazuta în art. 76 lit. a-3 din Legea cooperatiei agricole nr. 566/2004.

In intervalul 3 mai - 31 iulie 2017, AFIR lanseaza sesiuni de primire a proiectelor pentru urmatoarele submasuri: - sM 4.1 "Investitii în exploatatii agricole" - sM 4.1a "Investitii în exploatatii pomicole" - sM 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri" - sM 6.2 "Sprijin pentru înfiintarea de activitati neagricole în zone rurale" - sM 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici" - sM 6.4 "Investitii în crearea si dezvoltarea de activitati neagricole" ...

BSAEP este abrevierea de la Black Sea Agribusiness Exécutive Programme, un sistem de formare care a fost lansat anul trecut, în octombrie, de Agxecutive, în parteneriat cu Institutul Superior de Agricultura (ISA) din Franta. Cursurile se adreseaza specialistilor din agricultura si industrie alimentara, care vor sa îsi îmbunatateasca competentele tehnice, comerciale si manageriale.

Nela Prodan de la Aiton, judetul Cluj, are acum 130 de vaci, din care mulge 57. A pornit si o linie de vaci pentru carne, tot din rasa Baltata. Lucreaza 100 de hectare si detine alte 50 hectare de pasune. Are numai utilaje vechi, fiindca nu a izbutit niciodata sa acceseze bani europeni. "Legile s-au facut pentru cei cu multi bani. Eu nu am reusit sa duc pana la capat nici un proiect". Baiatul ei a abandonat speranta de fi zootehnist. "Nu are rost sa-i stric viitorul. Ma descurc si singura deocamdata, desi uneori simt ca puterile au ramas tot mai putine", spune crescatoarea. Celalalt fecior s-a casatorit si nu manifesta înclinatie spre agricultura. "M-a sfatuit un specialist sa trec terenul, animalele pe numele baiatului. Am cesionat toate partile sociale". Spera sa faca o afacere, sa prinda un proiect finantat din bani europeni. Dar n-a reusit.


Imediat dupa sarbatori, Ministerul Agriculturii a anuntat ca va acorda un sprijin consistent pentru cresterea porcilor si pentru cultivatorii de patlagele, domenii aflate în mare suferinta la noi. Pentru 200 de porci de cate minim 100 de kilograme fiecare, predati la abator, se vor acorda 10.000 de euro. Programul va dura 8 ani si va începe din 2017. Ajutorul de stat se va acorda prin directiile agricole judetene, nu prin APIA. Daca se va concretiza, acest ajutor va fi o gura de oxigen pentru crescatori. "Se acorda ajutoare de minimis/ajutoare de stat a caror valoare totala/beneficiar/an este echivalentul în lei a 10.000 de euro pentru 200 de capete porci grasi, crescuti în exploatatia beneficiarului, de la care se obtine o productie de minimum 20 de tone carne, în urma sacrificarii în abatoare autorizate. Cuantumul unitar este echivalentul în lei a 50 euro/cap", se arata în proiectul de act normativ. Pentru a beneficia de sprijin, crescatorul trebuie sa aiba minim 600 de porci si maxim 100.000. Fermele care au efective mai mari vor primi sprijin pentru maxim 100.000 de capete.

Se aud des la noi voci care, în cadrul dezbaterii privind PAC 2020, cer egalizarea subventiilor. Tema este de mult timp de interes. A fost adusa în discutie si la Bratislava, într-o întalnire a reprezentantilor camerelor de comert din sase state: Polonia, Cehia, Slovacia, Estonia, Lituania si Croatia. Participantii au semnat un document care cuprinde o serie de propuneri pentru Politica agricola comuna post-2020. Printre altele, semnatarii se angajeaza sa faca lobby pentru eliminarea referintelor istorice si stabilirea unui nivel egal al subventiilor între statele membre. Reprezentantii camerelor de comert mai spun ca refuza limitarea subventiilor în functie de marimea fermei sau de volumul ajutoarelor si propun înfiintarea unui al treilea Pilon al PAC, care sa cuprinda un fond de despagubiri pentru calamitati si pierderi de venit.


Cu invitati care au un cuvant de spus în arhitectura viitorului, Centrul European pentru Studii Politice a organizat recent, la Bruxelles, o dezbatere despre PAC 2020. Vorbitorii au trecut în revista locul agriculturii europene în comertul mondial, dar au abordat si preferintele culinare ale generatiei Millenials (cei nascuti în anii '80). A luat cuvantul inclusiv Tassos Haniotis, "omul cifrelor", cel care propune strategii pentru politica agricola în cadrul Comisiei Europene. Tassos Haniotis este directorul departamentului de analiza economica din cadrul Directiei Agricole a Comisiei Europene (DG-AGRI). Este genul de tehnocrat bruxellez care reuseste sa capteze atentia salii. Nu atat pentru ca ar avea un discurs împanat cu vorbe sclipitoare, ci pentru ca este foarte precis, mereu blindat cu cifre si analize despre realitatile agricole mondiale si europene. Pentru cei care au uitat la ce este buna politica agricola comuna, Haniotis a aratat ca venitul fermelor europene este unul stabil, în ultimii zece ani, comparat cu cel al fermelor din SUA. A subliniat ca fermele europene au reusit sa devina mai competitive, în ultimii ani, la nivel global. Asta deoarece preturile produselor agricole din UE au ajuns la nivelul preturilor mondiale, nu doar la grau, ci si la lapte. De asemenea, pretul carnii de vita din Europa a ajuns aproape de cel al vitei de provenienta nord-americana, dar ramane mai ridicat decat cel al carnii de vita din Brazilia. Preturi mai mai mari decat cele mondiale se pastreaza si la zahar.

Secretarul de stat Daniel Botanoiu i-a transmis presedintelui APPR, Arnaud Perrein, pozitia oficiala a Romaniei vizavi de neonicotinoide. Ministerul Agriculturii nu sustine propunerile Comisiei Europene de a restrictiona utilizarile ramase ale insecticidelor neonicotinoide, cu exceptia celor din sere. Va prezentam integral raspunsul ministerului.


La 9 februarie, a aparut raportul Cereale: piete mondiale si comert, elaborat de Departamentul Agriculturii al SUA, care contine date noi despre productia, consumul, comertul si stocurile mondiale la principalele cereale, precum si evolutia pietelor si a preturilor. Suprafata mondiala cultivata cu porumb este estimata de USDA-FAS la 181,4 milioane de hectare, fiind mai mare cu 350.000 ha fata de estimarea din luna ianuarie si mai mare cu 3,8 mil. ha fata de anul 2015/16. Tari cu suprafete mari cultivate (mil. ha): China (36,8), SUA (35,1), Brazilia (16,7), India (9,5), UE (8,7), Mexic (7,5), Argentina (4,5), Ucraina (4,25).

Pepenele verde este o plantă recomandată pentru regiunile calde, fructele fiind foarte apreciate pentru suculenţa și gustul dulce, dar și pentru conţinutul de vitamine și săruri minerale. Aceasta cultură este una deosebit de profitabilă pentru locuitorii din Dăbuleni, principalul bazin de cultură, alături de localitatea Gheorghe Doja din jud. Ialomița. La Dăbuleni, în sud-estul județului Dolj, pepenele verde se cultivă pe suprafeţe mari, cca. 6.000 ha, fiind specia legumicolă care poate valorifica eficient condiţiile ecologice specifice solurilor nisipoase. De aici, apar pentru prima dată pepenii romanești în piețe.


Primul concurs national de vinuri dedicat producatorilor mici si mijlocii si-a ales castigatorii. Fiecare a primit ca premiu un pachet de promovare a afacerii, în valoare de 5.000 de euro. Organizatorul, compania BASF, a decis ca juriul sa fie format din profesionisti de la Asociatia Degustatorilor Autorizati din Romania. Acestia au avut de jurizat peste 260 de vinuri înscrise. Au fost alese cele mai bune trei vinuri (alb, rosu, rosé), conform regulamentului Organizatiei Internationale a Viei si Vinului. Competitia a fost foarte stransa, în special la categoria vinurilor albe, unde sortimentul castigator a fost desemnat în urma criteriilor suplimentare. De fapt, concursul a avut ca scop sa puna micii viticultori, cu cel mult 100 de hectare de vie, în lumina reflectoarelor, si promovarea brandurilor care nu au în spate companii de marketing. Si numele a fost frumos ales, "Povesti cu vinuri romanesti".

Exista un concurs foarte popular: "Am întrebat o suta de romani". De ce nu am întreba si noi o suta de crescatori de animale cum s-au pregatit ei sa întampine sezonul rece de iarna? Ce au facut/ce n-au facut pentru a-si hrani animalele pana la primavara, cand da coltul salvator al ierbii? Inainte de a pune aceste întrebari incomode pentru multi, va propun sa facem o scurta incursiune în trecutul mai îndepartat si mai apropiat al pastoritului. Sa urmarim cum au fost crescute animalele la vreme de iarna, cum era valorificata iarba si alte resurse vegetale. Intre cultivatorii de plante si crescatorii de animale au fost si mai exista deosebiri marcante de conceptie si actiune pentru practicarea agriculturii si de aici, numeroase contradictii si chiar altercatii. Cultivatorii de plante trebuie sa detina obligatoriu un teren agricol în limite clare, pe care sa-l are, sa-l semene, sa-l fertilizeze, sa-l apere de daunatori (inclusiv de animalele ierbivore ori de hotii).


Fostul ministru Gheorghe Flutur a cerut un nou cadru legislativ în ceea ce priveste pasunile. "Cu pasunile e complicat, dar va trebui sa mergem spre Parlament. Aici îmi asum si eu o vina, ca am fost parlamentar pana acum doua saptamani. Nu e normal sa vorbim într-o lege ca le dam prioritate localnicilor, ca vine Curtea de Conturi si îti cere licitatie. Legea, acum, e confuza", a spus Flutur. Pasunile sunt un subiect sensibil, mai ales în contextul de acum, în care s-a stabilit ca subventia ajunge la 300 de euro la hectar. "Este un proces greu de gestionat de Ministerul Agriculturii întrucat, de multe ori, primarii contracteaza aceste pasuni cu persoane care nu au legatura cu sectorul cresterii animalelor", a spus ministrul Achim Irimescu. "Este o problema pe care nu stim cum sa o rezolvam. Sunt multe primarii care nu tin cont ca în comuna respectiva sunt crescatori care pot sa aduca valoare adaugata în sectorul zootehnic si, din pacate, pasunile ajung la alte persoane si nu la cei care au stricta nevoie pentru animalele pe care le detin."

Compania Proinvest, cunoscut dealer Claas, Lemken si Amazone, a organizat recent o demonstratie în camp cu sprayerul autopropulsat Pantera, construit de compania germana Amazone. Este un utilaj versatil si foarte eficient, gandit anume pentru fermierii mari, cu peste 2.000 de hectare. Liviu Zimcea, reprezentantul Amazone în Romania, a prezentat pe rand detaliile tehnice. Pantera este echipat cu un rezervor de 4.500 de litri, dar poate stoca pana la 4.800 de litri, cu un sistem ajutator. Cabina este produsa de Claas, iar motorul este Deutz, de 218 CP. Transmisia este construita de Linde si fiecare roata în parte este actionata de cate un hidromotor. Prezentarea masinii de erbicidat a avut loc langa Alexandria, pe o sola a fermei Agrotel 001, condusa de Constantin Otelea. La demonstratie a fost prezent Bogdan Otelea, fiul proprietarului, implicat în afacere. Fermieri sositi la fata locului au fost întampinati de reprezentantii Proinvest, în frunte cu administratorul companiei, Marian Fiscuci. Au venit oameni din Teleorman, Giurgiu si chiar din Braila.


Masinile de împrastiat îngrasaminte Bogballe din gama L sunt foarte utile pentru fermele mici si mijlocii si oricare dintre ele se poate adapta rapid cerintelor. Bogballe se afla în portofoliul de produse NHR Agropartners, care are, în prezent, o oferta speciala pentru unul dintre modele. Oferta NHR Agropartners pentru primavara aceasta acopera distribuitoarele din seria L, cu modelele L 1 base, L1 plus si L 2 plus. Modelul L1 plus se poate achizitiona acum la pretul promotional de 3.700 de euro. Aceasta masina de împrastiat îngrasamant are un buncar de 975 litri, o latime de lucru de 18 metri si cere un tractor de minimum 80 CP. Mihai Constantin, specialist de produs, spune ca masinile de împrastiat îngrasaminte din seria L sunt foarte utile pentru fermele mici si mijlocii. "Oricare dintre modele se poate adapta rapid cerintelor. Sunt dotate cu buncare cu latimi între 120 si 210 cm si cu volume între 500 si 2.050 litri."

APIA informeaza ca, în perioada 25 aprilie - 15 mai, primeste cererile de sprijin pentru accesarea schemei de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor", aferenta Masurii 15 (prima sesiune), SubMasura 15.1 "Plati pentru angajamente de silvomediu" din cadrul PNDR 2014 - 2020. Odata încheiata perioada de depunere, cererile de sprijin pot suferi modificari din partea solicitantilor pana la data de 31 mai. Aceasta schema de ajutor de stat care contribuie la prioritatea UE în materie de dezvoltare rurala "Refacerea, conservarea si consolidarea ecosistemelor legate de agricultura si silvicultura" este implementata de APIA, toate documentele necesare accesarii fiind disponibile pe pagina de internet www.apia.org.ro.


Potrivit OUG 84/2016, de la 1 ianuarie, micii agricultori pot opta pentru un regim special ori regimul normal al TVA. Actul normativ este valabil pentru persoane fizice, persoane fizice autorizate (PFA), întreprinderi individuale (II), întreprinderi familiale (IF), ce se ocupa cu productia agricola si servicii în agricultura. Regimul special de TVA presupune o cota forfetara aplicata gradual, timp de trei ani. In aceasta varianta, fermierii nu deduc TVA pentru achizitii, dar nici nu colecteaza TVA pentru vanzari, indiferent de plafonul realizat. Dar primesc o compensatie în cota forfetara pentru acoperirea taxei aferente achizitiilor, astfel încat pretul produselor agricole/tariful serviciilor agricole sa fie degrevat de taxa. Noul regim de TVA îi scuteste pe agricultori si de tinerea evidentelor cu TVA ori depunerea decontului de taxa.