Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
ANSVSA face politica, reactiveaza suspiciunea de pesta si pune în primejdie fermele de porci din România

Situatia în care a ajuns întregul sistem de monitorizare a miscarii si abatorizarii porcilor pe teritoriul national, poate fi caracterizata printr-un singur cuvânt: Haos! De aceea, avertismentul nostru nu este unul gratuit: fermele comerciale de porci se afla într-un mare pericol.

Povestea acestui haos generalizat a început înca din 2004, când conducerea ANSVSA de la acea vreme a decis implementarea unui sistem informational, care sa gestioneze baza de date, în care sa fie înregistrate toate animalele domestice din România, precum si miscarea acestora, în conformitate cu prevederile Uniunii Europene, la portile careia bateam cu timiditate. Acest sistem a primit de atunci acronimul SNIIA.
Primul circ mediatic s-a declansat deja în 2005, când mai multe rapoarte ale autoritatilor de control si audit au scos la iveala ca, în ciuda sumelor uriase cheltuite de stat pentru implementarea acestui sistem, SNIIA era departe de a fi functional, numarul de animale înregistrate neavând nicio legatura cu realitatea din teren. Totusi, nu toata lumea a pierdut din aceasta afacere, daca avem în vedere scandalul "crotaliilor", trecut sub tacere si niciodata finalizat cu vreo concluzie clara, în afara de câteva NUP-uri de rasunet.

Lucrurile s-au complicat si mai mult dupa aderarea noastra la UE si începerea activitatii Agentiei de Plati si Interventii în Agricultura, cunoscuta de agricultori sub numele prescurtat APIA. Noua institutie avea nevoie ca de aer de sistemul SNIIA într-o forma pe deplin functionala pentru a acorda în mod corect subventii crescatorilor de animale. Ca atare, s-a comandat "o extensie" a sistemului, care a mai costat înca 180.000 de euro si care, în final, s-a dovedit a fi o alta investitie dezastruoasa a statului. Dovada clara a acestei afirmatii se regaseste în Raportul special - din 2011 - al Curtii de Conturi, cu denumirea "Auditul performantei privind implementarea, administrarea si gestionarea programului de identificare si de înregistrare a animalelor si a utilizarii bazei de date în acordarea subventiilor si a altor forme de sprijin din partea statului", pentru perioada 2007-2010, din care spicuim doar o singura concluzie ce a generat o paguba de peste 12 milioane de euro. Concluzia e ca "Activitatea de identificare si înregistrare a animalelor, inclusiv crearea si utilizarea SNIIA si a bazei nationale de date, gestionate de acesta, nu si-au atins în totalitate scopul si obiectivele pentru care au fost reglementate si finantate de la bugetul statului - de instrument necesar activitatilor de supraveghere si combatere a bolilor la animale, de certificare a starii de sanatate a acestora, în vederea desfasurarii în siguranta a comertului, precum si de asigurare a trasabilitatii de la ferma la consumatorul final, în scopul asigurarii sigurantei alimentelor si a sanatatii populatiei".

Pornind de la aceasta realitate, adusa la cunostinta Executivului si a Legislativului, dupa cum se precizeaza în raport, sa ne întoarcem la porcii nostri! Conform Ordinului ANSVSA 40/2010, toti porcii din România, precum si miscarea acestora pe teritoriul national, ar trebui sa se regaseasca în acest celebru sistem SNIIA, tocmai pentru a se supraveghea si mentine sub control raspândirea bolilor si pentru a se asigura trasabilitatea carnii de la ferma la consumatorul final.
Ei bine, în acelasi context, ANSVSA publica în 2010 un Ordin nr. 136, care reglementeaza miscarea porcilor pe teritoriul national, ordin care, în realitate, nu a functionat niciodata. De fapt, autoritatile veterinare au recunoscut neoficial si în repetate rânduri ca sunt depasite de situatie.

In decembrie 2011, ANSVSA posteaza pe site-ul propriu prima propunere de modificare a acestui ordin, prin care se dorea anularea perioadei stricte de vânzare a porcilor în târguri dintr-un motiv stupefiant, si anume ca "nimeni nu respecta aceasta prevedere". Din cauza reactiei vehemente a fermierilor, ANSVSA a batut în retragere, cu promisiunea ca "va reexamina documentul".
Dar, din pacate, am intrat în anul electoral 2012 si noul presedinte al Agentiei Sanitar-Veterinare s-a considerat obligat sa-si aduca contributia la campania pentru strângere de voturi, aruncând pe piata "breaking news": "Pâna acum, oamenii cresteau porci si nu aveau unde sa-i vânda. De acum, situatia se va schimba. Eu îi anunt pe oamenii de la tara din judetul Botosani ca, de la sfârsitul lunii viitoare (august 2012 - n.a.) vor putea sa-si vânda din nou porcii la abatoare. Asta înseamna o schimbare în bine pentru ei pentru ca vor putea sa-si valorifice munca".

La scurt timp dupa aceasta declaratie populista, ANSVSA posteaza o noua modificare a vestitului ordin, care practic anuleaza toate eforturile fermierilor din
România de a scapa de cel mai mare pericol care îi pândeste: pesta porcina. Da, aceeasi pesta porcina, cea care ne-a împiedicat, vreme de noua ani, sa mai exportam carne de porc!

Ce legatura este între acest subiect si proiectul de ordin? Una extrem de simpla si anume ca se da liber la haosul din transportul porcilor din gospodariile taranesti catre târguri si oboare si catre alte gospodarii taranesti, cu renuntarea totala la verificarea starii de sanatate a acestora, totul bazându-se practic pe o declaratie pe proprie raspundere a proprietarului. Si poate ca va închipuiti ca vesitul ordin contine si pedepse pentru nerespectarea legii? Nici pomeneala!
Organizatiile de fermieri au ripostat din nou, solicitând agentiei sa gaseasca solutii fezabile si lipsite de risc pentru introducerea în circuitul economic a porcilor din gospodariile populatiei. Din pacate, aceste solutii nu se regasesc nici în recenta forma a proiectului - cea din 18.10.2012. Dovada clara ca ANSVSA a actionat la comanda politica, întocmind acest proiect de ordin - cu puternic iz electoral - este tocmai modificarea continutului acestuia de trei ori în doar 10 luni!

Care sunt riscurile si pericolele publicarii în Monitorul Oficial a acestei initiative legislative incoerente si paguboase pentru România? Enumeram doar câteva - pe cele mai evidente:
- reaparitia focarelor de pesta porcina, cu efect imediat de sistare a tuturor exporturilor de carne de porc din fermele autohtone pe termen nelimitat;
- prin anularea obligativitatii marcarii separate a porcilor în abator, se va ajunge la imposibilitatea mentinerii sub control a sursei de provenienta a carnii si, implicit, înselarea încrederii consumatorilor;
- explozia evaziunii fiscale prin stimularea fara precedent a tranzactiilor "la negru", fara niciun fel de acte;
- riscul aparitiei în România a pestei porcine africane, care face ravagii în Ucraina vecina, si unde focarele de boala au aparut pe acelasi fond al lipsei de control asupra miscarii porcilor domestici din gospodariile taranesti.

Daca am fi molipsiti de sindromul complotului împotriva României, ne-am îngrijora ca ne vrea cineva raul. Dar cum nu suntem, avem convingerea ca toate aceste demersuri meschine au ca substrat doar o crasa lipsa de responsabilitate din partea autoritatilor veterinare, aflate sub presiunea factorului politic.
Recent, la o întâlnire electorala din nordul Moldovei, Mihai ºurcanu a afirmat ca a reusit sa emita acest act normativ în pofida tuturor presiunilor venite din partea "mafiei carnii de porc". Rugat fiind sa nominalizeze cine a facut aceste presiuni, domnul presedinte a ramas fara grai. Noroc cu interventia prompta a mult mai versatului doctor Harbuz, recent avocatul consilier al primului ministru, care a cuvântat astfel: "Circulatia porcului nu implica doar politicul. Vorbim de zona economicului. Este firesc sa fie presiuni foarte mari. Pentru ca, gânditi-va, sunt crescatori de porci, sunt ferme foarte puternice si nu au nevoie de un concurent în piata. Porcul din gospodaria de subzistenta, în conditiile în care îndeplineste toate standardele sanitar-veterinare, de identificare, de trasabilitate, poate fi abatorizat, la fel ca si porcul din marile crescatorii. Desigur, aici intervine concurenta si niciodata competitia nu satisface pe toata lumea. Aici e problema. Dar este bine venita, ca ajutor, aceasta masura. A salvat foarte mult din ceea ce înseamna economia rurala. Pentru ca astazi, oamenii îsi pot exploata produsul agricol, zootehnic în piata libera".

Este greu de înteles cum un medic veterinar, ca Liviu Harbuz, poate sa aiba o asemenea conceptie despre productia comerciala a carnii de porc, având în vedere îndelungata sa experienta în sistemul sanitar-veterinar.
Fermierii nu se tem de concurenta gospodariilor taranesti pentru ca acestea vor intra pe piata carnii de porc, ci de faptul ca aceasta intrare libera va conduce la disparitia oricarui control asupra raspândirii bolilor si asupra vânzarilor ilegale de porci catre abatoare.
Mai mult, fermierii sunt de acord cu liberalizarea pietei carnii de porc, dar cu urmatoarele conditii:
- toti producatorii de carne de porc sa respecte legislatia actuala privind sanatatea animalelor, transportul si bunastarea în mod unitar, fara derogari si exceptii;
- carnea provenita de la porcii din gospodarii sa fie dirijata catre piata printr-un sistem canalizat intern, prin care sa se mentina o diferentiere clara în functie de sursa si astfel, functionarea corecta a principiului european al trasabilitatii carnii de la crescator la consumator;
- ANSVSA sa garanteze ca întregul corp medical veterinar îsi va face datoria în monitorizarea si controlul sanatatii animalelor, transportului, abatorizarii, procesarii si comercializarii carnii de porc;
- noul ordin sa prevada sanctiuni clare si drastice pentru nerespectarea prevederilor sale, prevederi care, în noul format, lipsesc cu desavârsire.

Ar mai fi multe de spus, însa, pentru claritate, ne oprim aici.
Cert este ca, prin promovarea acestui ordin, ANSVSA îsi asuma riscul enorm al distrugerii totale a fermelor comerciale de producere a carnii de porc, ferme ce asigura mai bine de jumatate din consumul anual al românilor.
De asemenea, îsi asuma riscul anularii oricaror sperante ale fermierilor autohtoni de a redeveni vreodata exportatori de carne de porc.
Pentru ca nu se pune problema "daca" acest lucru se va întâmpla, ci doar cât de curând!

Dimitrie MUSCA, Combinatul Agroindustrial Curtici, Arad

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!