Documentul lansat de Comisia Europeana marcheaza inceputul unui proces de consultare care va dura pana in primavara viitoare si care va permite Comisiei sa pregateasca propuneri legislative pana in vara anului 2011. Noua PAC urmeaza sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2014.

Care sunt liniile directoare ale Comisiei pentru a asigura cresterea competitivitatii agriculturii europene?
Competitivitatea sectorului agricol pe termen lung depinde de capacitatea acestuia de a reactiona cu succes in fata schimbarilor climatice si de a promova utilizarea durabila a resurselor naturale, devenind in acelasi timp mai productiv. Pentru a indeplini toate aceste conditii este necesar ca, pe intreg teritoriul european sa se mentina capacitatea agriculturii de a promova inovatia si investitiile si de a se adapta evolutiei pietelor.

Comunicarea Comisiei sugereaza mai multe elemente-cheie. In primul rand, o noua viziune asupra arhitecturii platilor directe. Acestea trebuie sa integreze componenta "verde" reprezentata de competitivitatea ecologica si sa fie distribuite intr-un mod mai echitabil si mai transparent. In al doilea rand, este necesar sa se intensifice eforturile in directia inovatiei si a combaterii schimbarilor climatice in cadrul programelor de dezvoltare rurala. In fine, se impune sa se lucreze la transparenta lantului alimentar si sa se examineze posibilitatea de a pune la dispozitia statelor membre noi instrumente pentru combaterea volatilitatii excesive a preturilor materiilor prime din agricultura.

De ce este nevoie de o PAC mai echitabila?
Criterii de sprijin mostenite din trecut. Criteriile de referinta pentru platile directe distribuite agricultorilor din vechile state membre ale UE dateaza din anii 2000 - 2002. Sumele s-au fixat in functie de volumele de productie din perioada respectiva. Este necesar ca acestea sa evolueze catre un mecanism mai obiectiv si mai corect pentru toti agricultorii si pentru toate statele membre.

Extinderile recente ale UE. In momentul de fata, coexista doua mecanisme de referinta pentru ajutoarele directe: unul pentru vechile state membre, fondat pe criterii istorice, celalalt pentru statele membre care au aderat la UE incepand cu anul 2004, bazat pe plata unica la hectar. Este necesar sa se instituie un sistem nou, echitabil si transparent, adaptat pentru intreaga Uniune.

O mai buna sustinere a diversitatii agriculturii europene. Criteriile de referinta trebuie sa integreze dimensiunea economica a platilor directe destinate sustinerii veniturilor agricole, dar si dimensiunea lor ecologica (garantarea productiei de bunuri publice de catre agricultori). Se analizeaza solutii pragmatice din punct de vedere economic si politic, astfel incat sa se poata crea conditiile necesare pentru acordarea unui sprijin echitabil, care sa ia in considerare diversi parametri legati de contextul social, economic si de mediu in care lucreaza agricultorii.

Este necesara plafonarea platilor directe?
Sprijinul direct inseamna ajutoare pentru sustinerea veniturilor, indispensabile functionarii agriculturii pe teritoriul european in ansamblul sau. Ca atare, este necesar sa se garanteze ca de ajutoarele publice beneficiaza agricultori activi care au cu adevarat nevoie de ele. Dincolo de o anumita suma, ajutoarele isi pierd din pertinenta, cu exceptia situatiilor in care sunt justificate de anumite elemente tangibile legate de activitatile remunerate.

Este posibil ca PAC sa devina mai utila pentru micile exploatatii?
Nu este vorba despre sustinerea exploatatiilor care nu sunt viabile, ci de stimularea integrarii lor pe piata. PAC trebuie simplificata. Demersurile administrative diminueaza accesul micilor exploatatii la ajutoarele acordate prin PAC, in conditiile in care acestea joaca un rol economic important in dinamica anumitor zone rurale. Demersul de simplificare trebuie sa conduca la asigurarea accesului corect la politicile publice pentru toti actorii din economie.

Va exista o modalitate anume de sustinere a regiunilor defavorizate?
Ajutoarele prevazute in prezent in cadrul programelor de dezvoltare rurala vor fi in continuare valabile. Mentinerea activitatilor agricole in zonele unde productia intampina cele mai mari dificultati constituie un element esential pentru pastrarea biodiversitatii si a dinamismului teritoriilor rurale.

Constrangerile de ordin natural ar putea fi, asadar, luate la randul lor in considerare la calculul platilor directe.

Ce practici agricole vor fi incurajate in vederea combaterii schimbarilor climatice si pentru protectia mediului?
In momentul de fata nu exista o lista exhaustiva a practicilor agricole care vor fi sustinute prin intermediul componentei "verzi" a platilor directe. Cele mai pertinente tehnici se vor identifica pe baza concluziilor unui studiu de impact care se afla in curs de realizare. Ca titlu de exemplu, se pot aminti mentinerea stratului vegetal, rotatia culturilor, scoaterea temporara a terenurilor din circuitul agricol in scop ecologic sau pasunile permanente.

Mentinerea unui strat vegetal in perioada de iarna consta in semanarea anumitor plante imediat dupa recoltare. Aceasta operatiune permite imbogatirea solului, ameliorarea capacitatii de retentie a apei si combaterea eroziunii. De asemenea, in acest mod se pot produce asa-numitele "culturi secundare".

Rotatia culturilor este o metoda traditionala care respecta capacitatea de regenerare a solurilor. Avantajul oferit de aceasta metoda este ca se apeleaza mai putin la produse chimice (pesticide, erbicide, ingrasaminte).
Pasunile ofera rezervoare de biodiversitate considerabile. Acestea constituie ecosisteme cu mare valoare adaugata in materie de soluri, utilizarea apei, sechestrarea carbonului si peisaje.

Scoaterea temporara a terenurilor din circuitul agricol in scop ecologic imbogateste ecosistemele agricole, creand zone de refugiu pentru fauna si flora. Pentru a utiliza la maximum potentialul acestor terenuri este necesar ca ele sa fie cosite cu mare atentie, astfel incat sa nu se compromita dezvoltarea arbustilor.

Este necesara pastrarea celor doi piloni ai PAC?
Cei doi piloni reprezinta doua fatete complementare ale PAC. Primul a fost conceput pentru ca agricultorii sa poata fi ajutati, pe o baza anuala, sa faca fata cu bine provocarilor comune Uniunii Europene in ansamblu. Al doilea pilon, inclusiv programul "Leader", constituie un instrument de investitii multianual si flexibil, adaptat realitatilor locale din fiecare stat membru, destinat in special sustinerii competitivitatii, inovatiei, combaterii schimbarilor climatice si durabilitatii agriculturii.

De ce nu se ofera in comunicare mai multe detalii cu privire la anumite aspecte?
Comunicarea Comisiei nu intra in toate amanuntele reformei. Pentru mai multe detalii, cei interesati trebuie sa astepte propunerile legislative care vor fi prezentate pana in vara anului 2011.

Textul publicat astazi este un document politic care prezinta o serie de orientari generale bazate pe aspectele prioritare identificate in cursul dezbaterii publice desfasurate la inceputul anului. Pana la prezentarea propunerilor legislative, se vor efectua studii de impact pe baza carora se vor identifica instrumentele cele mai pertinente si mai eficiente care sa permita indeplinirea obiectivelor stabilite in comunicare.

Ce etape urmeaza dupa publicarea comunicarii?
Comunicarea Comisiei Europene va fi dezbatuta in cadrul Consiliului si al Parlamentului European, precum si in cadrul Comitetului Economic si Social European si al Comitetului Regiunilor.
Comisia va organiza o consultare in cadrul careia partile interesate vor fi invitate sa-si prezinte opiniile cu privire la optiunile propuse si sa contribuie cu elemente de analiza la studiul de impact.

Pe baza studiilor de impact detaliate, realizate in prezent pentru fiecare dintre optiunile propuse in comunicare, Comisia va pregati propuneri legislative care vor fi prezentate in vara anului 2011. Aceste propuneri vor face obiectul procedurii de codecizie care se va aplica pentru prima data unei reforme a PAC, ca urmare a intrarii in vigoare a noului tratat. PAC reformata urmeaza sa intre in vigoare in 2014.

Care sunt provocarile de maine pentru agricultura europeana?
Aprovizionarea cu alimente. Avand in vedere cresterea numarului de locuitori ai planetei si schimbarea obiceiurilor alimentare, expertii FAO au ajuns la concluzia ca cererea de produse agricole va creste la randul sau cu 50% pana in 2030 si cu 70% pana in 2050.

Europa trebuie sa isi asume partea sa de responsabilitate la nivel international prin mentinerea capacitatii de a realiza produse de calitate, in cantitati suficiente, care sa respecte standarde de sanatate foarte ridicate, incurajand totodata practici de productie durabile, care sa nu afecteze mediul.

Utilizarea durabila a resurselor naturale.
Sectorul agricol utilizeaza intr-o masura foarte mare solurile, apa si biodiversitatea si reprezinta un factor major in constituirea peisajelor. Mai mult de jumatate din teritoriul european este gestionat de aproximativ 14 milioane de exploatatii.

Prin agricultura si silvicultura se exploateaza 80% din teritoriul european. Agricultura poate oferi solutii concrete pentru combaterea schimbarilor climatice si a pierderii biodiversitatii. Pe langa aceasta, practicile agricultorilor trebuie sa evolueze, adaptandu-se conditiilor generate de cresterea temperaturilor.

Dezvoltarea echilibrata a teritoriilor rurale
Agricultura este motorul economic al celor mai multe zone rurale si, in acelasi timp, baza sectorului agroalimentar european. Sectorul agroalimentar este sursa a 17,5 milioane de locuri de munca (13,5% din locurile de munca din industrie). Este esential ca locurile de munca din agricultura sa pastreze un grad acceptabil de atractivitate, lucru necesar mai ales pentru a asigura un minim de reinnoire a generatiilor. In prezent, veniturile din agricultura reprezinta doar 40% din media veniturilor medii europene.