Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Ne-ar trebui cel putin 20.000 ha de solarii

Micul producator, cel care asigura cea mai mare parte a legumelor de pe piata, produce haotic. Numai cateva luni ale anului. Ca sa asiguram legume pe o perioada cat mai lunga din an, ar trebui extinsa productia in spatii protejate. Avem 7.000 ha solarii. (Inclusiv cele pentru legumicultura de hobby). Ar trebui sa ajungem la 20.000 ha profesionale.

Dupa parerea mea, de abia de la 20.000 ha de solarii putem vorbi de asigurarea din productia interna a consumului de legume pentru perioada 1 martie - 30 noiembrie. In perioada decembrie - februarie, cred ca trebuie sa acceptam ca cererea se acopera cu legume proaspete din import. Eventual, si din serele de la noi. Mai avem, la ora actuala, doar 225 - 230 ha de sere incalzite. Multi au renuntat la ele din cauza faptului ca sunt mari consumatoare de energie. Este adevarat ca, in Romania, se preteaza mai bine solariile, nu serele, din cauza diferentelor foarte mari de temperatura intre iarna si vara, intre zi si noapte.
ProdCom a propus un sistem de sustinere a sectorului de sere prin livrarea cu prioritate de gaze din productia interna, care sunt mai ieftine.
Dar nu am avut succes.

In perioada 2007-2013, proiectele pentru constructia de sere prin PNDR au fost de valoare foarte mica, undeva la 2 milioane euro. Ori, cu acesti bani faci numai 2 ha. La sere nu poti sa ai eficienta daca nu ai macar 15 ha. Pentru ca au niste folosinte comune, fie ca e vorba de instalatii de calibrare sau de sortare. Investitiile sunt mari si trebuie sustinute de o productie mare.
Suprafata de solarii din Romania s-a redus din mai multe motive. Primul a fost lipsa de reglementare a pietei. De aici s-a perpetuat o mentalitate anacronica a producatorului, care prefera sa-si vanda singur marfa. Legumicultorul nostru s-a invatat sa stea el insusi la taraba sau la marginea satului si sa vanda. Dar, el ar trebui sa faca ce stie mai bine: sa produca. Altcineva sa selectioneze si sa ambaleze, altcineva sa vanda.
Producatorul ar trebui sa aiba posibilitatea sa-si duca marfa la cea mai apropiata platforma de colectare. Or, aceste centre de colectare nu mai sunt. Sau, daca mai exista, nu sunt legate in nici un fel de producatorul de legume. Acesta se teme, nu fara temei, ca intermediarul cumpara de la el pe preturi de nimic si vinde de 4 ori mai scump. Exista astfel de distorsiuni reale in piata.

Pentru a rezolva problema, MADR sustine crearea unor platforme de colectare, depozitare si sortarea legumelor. La crearea acestor platforme ar urma sa fie partasi si legumicultorii insisi. Cu o sustinere financiara de la stat. Sunt insa putine proiecte...

Aurel TANASE,
director general al Organizatiei Interprofesionale de legume-fructe ProdCom


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!