Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Crescatorii de animale ar trebui sa produca singuri furajele

Pentru ca zootehnia sa fie profitabila, fermierii ar trebui sa isi asigure furajele din propriile culturi. Unii asta si fac. Au in propria ferma nu numai suculente si fibroase, ci si cerealele care intra in furajului combinat. Ma refer la triticale sau orz pentru concentrate. Dar, sunt si fermieri care nu au furaje din productie proprie. Prefera sa cumpere. Nu mi se pare normal. Odata ce pornesti la drum cu o ferma de animale, trebuie sa ai si furajul necesar pentru hrana lor. Altfel, risti sa fii strans in cleste de piata, de cresterile de preturi.

Un exemplu este chiar anul acesta. Preturile la furaje au ajuns foarte sus, iar crescatorii n-au rezistat sa cumpere hrana pentru tot efectivul.
In ce priveste necesarul de teren, parerile sunt impartite. Teoria spune ca este nevoie de un hectar de baza furajera pe cap de vaca. Asta in conditiile in care fermierul are toate utilajele care sa-i asigure o productie buna si costuri reduse la hectar. Sunt insa mai multi factori care determina suprafata necesara pe cap de animal. Seceta si arsita sunt factori importanti. Consider ca, in contextul schimbarilor climatice, sunt necesare chiar si 2 hectare pe cap de animal. Mai ales in Ardeal, in zona colinara, cu o productivitate mai slaba.

De ce crescatorii nu isi asigura integral furajele din productie proprie? Unii ar putea sa se scuze ca, petrecand atat de mult timp in ferma de animale, nu le-ar ajunge timpul sa se ocupe de cultura vegetala. Pentru ca zootehnia nu tine cont de weekenduri sau de sarbatori. Dar, atunci cand cresti animale, trebuie sa-ti asumi responsabilitatea pana la capat. E drept ca, daca fermierii ar fi capitalizati, ar avea utilaje si echipamente performante, atunci timpul alocat campului ar scadea. Eu, de exemplu, incerc sa-mi termin treaba mai intai in ferma de vaci, sa fac curatenie in adaposturi si sa furajez. Abia dupa aceea ies in camp. Trebuie prioritizate activitatile din timpul zilei, ca sa poti face fata intregului efort.

Pentru ca fermele sa devina mixte, adica sa aiba si zootehnie si culturi de camp, ar trebui luate unele masuri. Statul sa reduca foarte mult taxele si impozitele in zona agricola. Sa asigure credite accesibile. Fermierii sa fie ajutati sa se doteze, sa faca investitii. Am fost in Germania si am vazut de ce dotare dispun fermierii nemti. La o ferma cu 70 de vaci, ca a mea, si cu 70 de hectare, aveau doua tractoare noi. Aveau toate masinile si utilajele cu care sa efectueze lucrari de calitate si rapid. Noi nu ne permitem asemenea echipamente si nu avem nici facilitati pentru a face investitii. Noi ne punem mai degraba problema supravieturii. Tocmai de aceea, efectivul de vaci a scazut foarte mult. S-a redus, peste iarna, cu 30%, cel putin in zona Ardealului. Fermierii nu au avut suficiente furaje. Nu toti si-au permis sa cumpere hrana pentru intreg efectivul de animale. Asa ca, pe unele le-au sacrificat. In prezent, cred ca mai avem cel mult 1,2 milioane de capete de bovine. Asta in timp ce in statistici scrie ca am avea 1,6 milioane de capete...

Mircea CIUREA, fermier jud. Cluj


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!