Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Un fond mutual de despagubiri agricole

Ministerul Agriculturii lucreaza la o lege pentru constituirea unui fond mutual. El ar trebui sa fie gata pana in iunie, pentru a fi prins in PAC 2014-2020. Am participat si eu la discutii despre crearea acestui fond.
Noi, fermierii, vrem ca prin acest fond sa ne pazim de relele cele mai mari - seceta si inghetul - pe care firmele de asigurari nu le despagubesc. Legea ar putea sa acopere acest gol, caci acum suntem singuri in fata naturii.

Fondul, dupa informatiile mele, va fi impartit pe sectiuni. Una la care contribuie toata lumea, care asigura continuitatea si functionarea sa; apoi, fiecare sector al agriculturii va constitui partea sa de fond. Daca ar fi totul la comun, s-ar putea ajunge la situatia in care un anumit sector sa fie afectat intr-un an, iar altuia sa-i mearga bine, si sa existe probleme privind despagubirile. Adica, contributorul de la cultura mare sa nu vrea sa fie despagubit din banii lui cel de la zootehnie. Sau invers.

Ramane de vazut cum va fi pusa pe hartie aceasta lege, cine si cum va decide. Acest fond este format 65% din bani de la Uniunea Europeana, 25% de la stat, iar restul banilor vin de la fermieri. Decizia privind momentul cand trebuie sa se faca o despagubire ar trebui luata de un colectiv de experti independenti. Caci, daca ministrul Agriculturii decide el cand trebuie facute despagubirile, iar colegul de la Finante ii spune ca nu sunt bani, s-ar putea sa nu se mai faca despagubirea. Pe de alta parte, exista si riscul unui exces de folosire a acestor fonduri, si atunci nu se mai capitalizeaza niciodata. Fondul trebuie sa fie un instrument pe care sa-l folosesti numai in situatie de forta majora. Vreau sa precizez ca nu vom primi niste bani de la UE pe care sa-i pastram intr-un cont, la banca. Fondul trebuie mai intai sa despagubeasca si abia apoi cere rambursarea sumelor. Fondul se reintregeste cu bani de la UE.

Din punctul meu de vedere, in constituirea fondului trebuie sa se stie cat a contribuit fiecare fermier, iar despagubirile sa fie proportionale. Adica, daca intr-un an bun un fermier contribuie la fond mai mult, atunci cand are o problema sa fie despagubit proportional. Pentru ca acele sume pot face uneori diferenta intre a fi viu si a fi mort. Asta ar fi o varianta care i-ar incuraja pe multi.
Pentru a infiinta acest fond, Romania a preluat modelul francez, dar numai ca mod de functionare. Pentru ca francezii despagubesc alte tipuri de calamitati. O invazie de lacuste, un cutremur etc. La ei nu se pune problema secetei, ca la noi. Acolo, seceta este asigurata de societatile de asigurari. La noi, asiguratorii nu se incumeta la o povara asa de grea.

Eu sper ca acest fond sa se capitalizeze, sa devina functional. Sa nu fie facuta o lege numai ca sa se ia un impozit in plus, iar la nevoie statul sa-ti intoarca spatele. Trebuie sa fie o lege adaptata conditiilor din Romania.

Nicolae SITARU,
Ciochina, judetul Ialomita


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!