Ridica-te Gheorghe! Ridica-te Ioane!, recita in campania electorala candidatul Neamtu. Nu l-a votat nimeni, caci Gheorghe era la munca in Italia, iar Ion - in Spania. Culegeau masline alaturi de magrebieni, de pachistanezi etc, plecati toti sa castige o paine. In satul romanesc au ramas batranii si cei care n-au nici mintea, nici curajul sa plece afara.
Dar in Spania e bine? In satele lor au venit alte neamuri, cu alt sange, cu alte obiceiuri. La anu? sau peste zece ani vor veni si la noi alte neamuri, sa umple golul ramas in sate. Poate asta insemna globalizare. Poate traim chiar disparitia natiunilor. A patriilor. La urma urmei, natiunile in Europa s-au format abia dupa Revolutia Franceza...
Acum cativa ani, am intalnit la Frumusani, in Calarasi, primii negri care lucrau intr-un sat. Un patron un arab, adusese vreo zece sudanezi care pazeau fermele de gaini de la Avicola. Negrii lucrau cu ravna, pe 80 de dolari, caci la ei acasa ar fi fost platiti doar cu 20 de dolari! Primeau si trei mese pe zi: supa si friptura de pui. "E un adevarat rai in Romania", ziceau ei. Fata de localnici, erau mai cinstiti: nu furau, nu suceau gatul la pui, sa-i arunce peste gard. Nu mai stiu daca arabul a adus tot tribul din Sudan sa lucreze la ferma sa din Frumusani. Dar, s-ar putea ca intr-o zi sa gasim prin scumpa noastra tara, sate intregi de negri.
Nu sunt eu nici primul, nici ultimul preocupat de soarta taranului, o clasa sociala in declin. Un profesor de la USAMV Cluj, Avram Fitiu, are chiar o doctrina politica neo-taranista. Din pacate, cartea sa "Salvarea fermei taranesti" poate fi citita doar in format electronic. Este o analiza care musteste de sugestii pentru un alt viitor, posibil, al satului romanesc. Zilele trecute s-a lansat si o Confederatie a Asociatiilor Taranesti din Romania. A fost prezenta lume multa, simpatizanti ai taranilor. S-au spus vorbe frumoase despre sat, despre consevarea modului de viata, despre cultura si traditii, despre calitatea mediului etc. Dar, cel mai insistent s-a vorbit despre reprezentarea taranului roman la Copa-Cogeca; Prin reprezentanti, bineinteles, mai ales dintre cei din sala. Cu cotizatie de la Guvern! Pai, cotizatia asta, de la Minister, o vor toti: si LAPAR, si FNPAR, si ProAgro etc.
Tot zilele astea, ministrul agriculturii din Ungaria a anuntat ca va concesiona 200.000 ha catre fermele de familie; ca va reduce ponderea fermelor mari de la 50% la 20%. Nu prin distrugerea fermelor mari, ci prin inmultirea si intarirea financiara a fermelor mici. Ca va favoriza capitalul agricol maghiar fata de cel strain, inclusiv in industrializare si comert.
Nu ma indoiesc ca, si la Budapesta sunt tot felul de gulgutieri care vorbesc cu ardoare despre soarta taranului maghiar si despre traditiile milenare ale satelor din pusta ungara. Astept ca cineva, vreun ministru, vreun secretar general, sa anunte masuri concrete in favoarea fermelor taranesti, nu numai sa vorbeasca frumos la ocazii festive.
G. Ostroveanu
