Implementarea Legii Camerelor agricole a fost amanata pentru ca noua putere a simtit o incercare a vechilor guvernanti de a "baricada" oamenii sai in aceste structuri. Temerile pot avea fundamente reale, caci asa s-a intamplat si in alte institutii. In prezent, de exemplu, unele GAL-uri sunt arondate politic pe vechea guvernare. Vrand-nevrand, mereu au fost interferente politice in institutiile administratiei si nu vom putea niciodata elimina politica de acolo. Atat timp cat tu, fermier fiind, ceri bani si Guvernul te finanteaza, atunci vor fi mereu interese politice la mijloc.
Eu le-am spus marilor fermieri sa faca singuri Camerele, fara sprijin politic. Iar presedintele poate sa se ocupe de Camera agricola si fara o remuneratie, atata vreme cat el oricum e fermier si munceste in interesul sau.
Practic, aceste structuri ar putea sa fie organizate pe baze strict private. Daca se cere sprijinul Guvernului, atunci interesele politice nu vor intarzia sa apara. Iar asta nu se intampla numai la noi in tara. De exemplu, cand s-a facut regionalizarea in Polonia, au vrut sa faca 12 regiuni si au iesit 16. De ce? Din cauza unor interese politice.
In plus, o parte din fermieri fac si ei politica sau au simpatii politice. Camerele agricole pot sa devina, in anumite momente, extrem de active inclusiv electoral. Un presedinte al unei Camere agricole bine ancorat in realitate, care isi face bine treaba, poate ajunge dupa 4-8 ani candidat din partea unui partid la diferite alegeri. Poate ca de aici exista si teama clasei politice de forta pe care o pot capata aceste Camere agricole.
Din punctul meu de vedere, orice om care este ales de votanti face tot un fel de politica. Pentru ca el trebuie sa-i convinga pe alegatorii lui de ce este capabil. Asa se naste un lider. Fie ca lupti pentru a fi ales presedinte la Camera agricola sau primar, parlamentar etc. Un exemplu in acest sens este Partidul Laburist din Marea Britanie, care ani de zile a avut propria pepiniera de cadre (recrutau din randul sindicalistilor).
Si noi, ca oameni politici, ne uitam de unde ne alegem primarii in acelasi mod. Intr-o comuna nu gasesti mai mult de 3-4 gospodari care pot sa ia voturile pentru a deveni primari. Este o continua vanatoare. Pe acelasi principiu, un presedinte de Camera agricola judeteana poate sa ajunga in situatia in care un partid sa-l vrea.
Fermierii se tem ca, in cazul in care politicul devine parte din Camera agricola, ea sa sufere din cauza schimbarii guvernelor. Asa cum se intampla si la Directiile Agricole. Este un risc, intr-adevar. Dar trebuie sa ni-l asumam, daca vrem sa existe Camere agricole. Apoi, ele se pot ajusta din mers.
Din punctul meu de vedere, Camerele agricole trebuie sa fie cat mai independente. In mod cert, ele trebuie sa colaboreze si cu statul, atat timp cat iau bani de la stat. Trebuie sa gasim cumva calea de mijloc, asa cum se intampla si in politica.
Nini SAPUNARU,
deputat PNL
