Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Prioritatile ministrului Tabara la inceput de an

Chiar daca nu o recunoaste deschis, Valeriu Tabara stie ca are in fata un an greu; banii de la buget nu sunt niciodata destui, nevoile agricultorilor sunt mari, organizatiile profesionale il preseaza din toate partile. Dar, cel putin in fata presei, Tabara este optimist: ne-a prezentat agenda principalelor preocupari la inceput de an.

Bugetul este acoperitor pentru sustinerea sectorului agricol

“Un prim element, extrem de important, este faptul ca avem anul acesta un buget agricol care porneste de la zero, in sensul ca nu pleaca de la minus, ca in 2010. Nu trebuie sa acoperim datorii din anul trecut. In 2010, bugetul a trebuit sa acopere datorii de aproape 500 milioane de euro, din anul 2009” - ne-a declarat interlocutorul.
Valeriu Tabara sustine ca bugetul este in crestere cu 13,5% fata de anul precedent. Ce-i drept, asa e. Dar cresterea se sprijina mai ales pe fondurile europene, care pot fi doar o iluzie. In opinia ministrului, bugetul prevede sume suficiente pentru finantarea celor 5 sectoare importante - culturi vegetale, bovine, porcine, ovine-caprine si pasari - precum si pentru subventionarea motorinei.
Practic, fondurile necesare se afla la dispozitia ministerului, spre a fi acordate fermierilor.

Atragerea fondurilor europene este o sarcina prioritara

Actiunea prioritara a ministerului este atragerea fondurilor europene, pe proiecte si programe. Ministrul Tabara este nemultumit de faptul ca la acest capitol se inregistreaza substantiale restante. In perioada urmatoare, el intentioneaza sa initieze analize pe cazuri concrete, sa aiba discutii cu primarii si cu beneficiarii proiectelor. Vor fi organizate analize pe toate cele 8 regiuni de dezvoltare, spre a fi depistate cauzele restantelor si a stabili masurile necesare pentru inlaturarea lor. In opinia ministrului, intarzierile sunt cauzate de intarzierea licitatiilor.
El ne-a explicat ca, in privinta acoperirii cu proiecte a fondurilor, lucrurile merg bine. Concret, sunt contractate peste 50% din fondurile prevazute pana in 2011. In schimb, sunt tergiversate investitiile, ceea ce determina mari restante in accesarea fondurilor. Astfel, sumele accesate nu depasesc, in total, un miliard de euro, din cele circa 11 miliarde euro, cat totalizeaza alocatiile europene si cofinantarea nationala. “Este necesar ca, in 2013, sa ajungem la o absorbtie de cel putin 70-80%. Altfel, vom avea mari probleme cu alocarea fondurilor pentru PAC 2014-2020. Asta este una dintre cele mai mari probleme pe care incercam sa o rezolvam”, ne-a declarat ministrul.
Marturisim ca am fi asteptat o aprofundare a cauzelor ca, de exemplu, o analiza a gradului de indatorare a celor care au depus proiecte; o analiza in sectiune a celor care au depus mai multe proiecte decat pot ei sa sustina; o analiza a cauzelor pentru care foarte multi agricultori nu depun proiecte deloc; o analiza asupra dimensiunii financiare a proiectelor care ar putea sa arate ca proiectele mari si foarte mari sunt cele preponderente, iar proiectele depuse de fermele mici sunt foarte putine etc.

Trei initiative legislative importante pentru agricultori

Din punct de vedere legislativ, ministerul pregateste trei initiative importante:
Proiectul de Lege a imbunatatirilor funciare care este deja intocmit si urmeaza sa fie supus procedurilor de aprobare. Sunt prevazute masuri de restructurare in acest domeniu si de imbunatatire a activitatilor de irigatii, desecari, combaterea eroziunii solului etc.
Proiectul de lege privind igienizarea terenurilor agricole. “Nu putem institui obligativitatea cultivarii terenurilor, dar putem obliga proprietarii sa le curete si sa le igienizeze. Astfel, speram sa rezolvam si problema terenurilor nelucrate” - preciza ministrul Agriculturii.
Modificarea Legii arendei. “Asa cum am discutat si cu ministrii agriculturii din tarile membre UE, vrem sa introducem masuri care sa permita crearea exploatatiilor agricole performante. Si aici, arendarea poate avea un rol important. Ma refer la arendarea pe termen lung, si as merge pana la 49 de ani. Astfel incat, cei care-si formeaza exploatatii agricole, care investesc in terenuri sa poata beneficia realmente de acestea”.


Legea Camerelor agricole a fost promulgata

Pe agenda ministerului se afla si punerea in aplicare a Legii Camerelor agricole, promulgata la sfarsitul anului trecut. “Am supus, deja, aceasta lege analizei compartimentelor de specialitate din minister, spre a vedea unde si cum trebuie sa intervenim, sa ne implicam. Ideea este ca aceste Camere agricole vor fi organizate la nivel local, judetean, regional si national. Membrii camerelor vor fi alesi atat dintre fermieri, cat si dintre reprezentantii sectoarelor conexe. Alegerile vor fi organizate de un comitet de initiativa, din care vor face parte si reprezentanti ai ministerului. Practic, impreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor, va trebui sa asiguram fondurile necesare alegerilor si finantarii camerelor agricole care vor fi create”.
Valeriu Tabara a tinut sa sublinieze ca, odata cu infiintarea camerelor agricole, ministerul va trebui sa rezolve problema specialistilor-consultanti, sa vada cati vor fi preluati de noile structuri, care va fi, in continuare, rolul directiilor agricole.

Tabara promite ca va acorda o atentie speciala fermelor mici

“O problema majora o constituie fermele mici. Ne preocupa in mod special ca proiectele legate de fermele de semisubzistenta sa functioneze si sa mearga bine” - spunea ministrul. El a precizat ca va analiza mai ales modul de aplicare a Masurii 141, destinata fermelor de semisubzistenta si va urmari ca aceste ferme sa fie aduse in circuitul economic si nu sa fie cantonate intr-un sistem de sustinere sociala.
Tabara stie ca va trebui sa circumscrie masurile destinate fermelor mici si mijlocii in cadrul pe care il va stabili Politica Agricola Comuna pentru perioada 2014 - 2020.
“Sigur, Masura 141 este, de regula, corelata cu Masura 112, destinata instalarii tinerilor fermieri. Dar aceste ferme mici trebuie lasate mai ales pentru varstnici.
Masura 112 este legata, in special, de un anumit caracter conservativ care exista in lumea satelor. Dar acolo avem o pondere mare a fermierilor varstnici. Avem mult prea multi fermieri care lucreaza pamantul si cresc vite chiar la peste 70 de ani. Si va trebui sa gasim niste elemente stimulative de cedare a activitatilor agricole catre tineri. Aceasta, inclusiv prin initiative legislative”.

Dificultati legate de cadastrul funciar

Ministrul Valeriu Tabara si-a exprimat, in context, nemultumirea fata de activitatile legate de cadastru. Desi exista institutii specializate, activitatea lor lasa mult de dorit. Tabara spune ca este o problema care ar trebui analizata de Guvern, avand in vedere ca deficientele in domeniul organizarii teritoriului, in inscrierea proprietatilor funciare, afecteaza programele de dezvoltare rurala, influenteaza negativ piata funciara. In traducerea noastra, nemultumirile ministrului Tabara s-ar putea sa fie legate de atentia pe care Ministerul Administratiei Publice si Ministerul Justitiei o acorda institutiilor de cadastru. Sunt mari dificultati in privinta mostenirilor, in inregistrarea acestora, iar taxele percepute de notari sunt extrem de mari. In consecinta, nu exista o evidenta clara a proprietatilor si nu poate fi stabilit clar obiectul sprijinului pentru dezvoltarea acestor exploatatii.
(In aceasta paranteza, sa ne aducem aminte ca, la vremea lui, ministrul Gheorghe Flutur promitea infiintarea unor notariate rurale. Dar cine sa se lupte cu clanul notarilor din Romania? Fata presedintelui e notar; sotia fostului prim ministru e notar; si cate sute de sotii, fete ori nepoate nu s-au aciuat in cabinete notariale!? Pe bani multi, bineinteles. Dar, astea nu sunt problemele ministrului agriculturii... Am inchis paranteza.)
“Cred ca vom avea surprize si dupa recensamantul agricol, care se desfasoara in aceasta perioada. Si, in functie de rezultate, va trebui sa luam anumite masuri, inclusiv strategii pentru unele sectoare ale zonei rurale” - spunea ministrul Tabara.

Masurile de restructurare continua

Referitor la restucturarea structurilor agricole, ministrul Valeriu Tabara a subliniat ca exista inca probleme in anumite domenii.
Una dintre institutiile avute in vedere este ANIF, pentru care se pregateste un act normativ special. “Vom acorda acestui sector o importanta aparte, avand in vedere ca ANIF gestioneaza deopotriva irigatiile, desecarile, combaterea eroziunii solului, combaterea torentelor etc. Sunt domenii extrem de periculoase, in cazul neglijarii lor, asa cum s-a putut constata. Din pacate, de multe ori, reparam doar consecintele unor evenimente, dupa ce n-am intervenit ani de zile pentru prevenire. De aceea, vrem ca ANIF sa fie organizata si sa functioneze corespunzator” - spunea interlocutorul.
De asemenea, Agentia Domeniilor Statului gestioneaza o avere uriasa, care trebuie sa genereze venituri la buget. Agentia va trebui sa genereze si o anumita organizare, crearea de ferme care apoi sa fie concesionate sau vandute. “Avem exemplul unei agentii franceze, care a lucrat cu rezultate foarte bune. In prezent, exista un proiect de reorganizare a ADS, dar nu este suficient. El trebuie imbunatatit. Din pacate, deocamdata sunt multe probleme la aceasta agentie. Ea are peste 3.000 de procese, restante insemnate la incasarea redeventelor, numeroase contracte fara suport” - spune ministrul Agriculturii.
O alta institutie vizata pentru masuri de imbunatatire a activitatii, in stransa legatura cu cele de accelerare a accesarii fondurilor europene, este APDRP. Aici, principalele obiective sunt eficientizarea activitatii si transparenta acesteia.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!