LAPAR a organizat, saptamana trecuta, la Bucuresti, Conferinta Nationala a Agricultorilor. Pentru prima data la o intalnire a fermierilor a participat si presedintele tarii. Au mai fost prezenti comisarul Dacian Ciolos si ministrul Daniel Constantin. Desi tema conferintei a fost Viziunea LAPAR fata de PAC 2014-2020", s-au abordat si alte probleme precum lipsa cadastrului, refacerea sistemelor de irigat, vanzarea terenurilor la straini ori infiintarea Camerelor agricole.
Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR:
Reformele in agricultura trebuie sa inceapa cu organizarea teritoriului si constituirea exploatatiilor agricole. Au fost unele promisiuni, cateva timide initiative de a rezolva aceste aspecte, dar nimic nu s-a concretizat, ceea ce face sa avem inca milioane de parcele in situatii imposibil de a fi comasate. Putem vorbi de perfomanta intr-o agricultura cu circa 4 milioane de fermieri si ferme cu suprafete cuprinse intre cateva mii de metri patrati si 1-2 hectare? Acesta este unul dintre motivele pentru care productiile obtinute ne duc in coada Europei, desi ne laudam cu cel mai bun pamant.
Avem la dispozitie fonduri europene importante, numai ca din motive subiective, nu suntem capabili sa le accesam. Am solicitat in nenumarate randuri luarea unor masuri care sa conduca la eliminarea birocratiei excesive si totodata la fluidizarea proceselor privind analiza proiectelor depuse, astfel incat perioada de la depunerea acestora si pana la implementarea lor sa fie cat mai scurta.
O alta problema o reprezinta irigatiile. Avem deja o infrastructura pe care am putea doar s-o modernizam, avem resurse de apa, n-avem insa vointa. Nu realizam in ce mare pericol ne aflam, pericol ce se accentueaza pe masura ce inaintam in timp, ca urmare a incalzirii globale. Initiativa MADR de a sustine financiar pomparea apei pe canalele magistrale este utila, dar nu suficienta.
Costurile cu lucrarile hidro executate la timp si de calitate sunt de cel putin zece ori mai mici decat cele necesare pentru inlaturarea pagubelor produse ca urmare a absentei unor astfel de lucrari.
Vanzarea terenurilor agricole catre persoane straine dupa 2014 reprezinta o alta problema. O sa-mi spuneti ca este libera circulatie a terenurilor sau ca nu pleaca nimeni cu pamantul din Romania. Nu cu pamantul pleaca, ci cu ceea ce obtine pe el. Sa nu va imaginati ca vreun strain vine sa cumpere pamant in Romania de dragul romanilor sau sa ne dea o mana de ajutor pentru a-l exploata. De aceea, noi ne dorim crearea unor facilitati pentru fermierii romani, cel putin similare cu cele ale potentialilor cumparatori de oriunde. In situatia actuala, concurenta pe o piata funciara deschisa ii dezavantajeaza in mod cert pe fermierii romani.
Este deranjant faptul ca strainii beneficiaza de credite cu dobanda de 2%, pe o perioada de 25 de ani, special pentru cumpararea terenurilor in Romania, in timp ce romanii nu au acces la astfel de credite. Inalti oficiali ai unor state isi indeamna insistent compatriotii sa valorifice vidul legislativ din tara noastra si momentul in care preturile sunt mici sa cumpere cat de mult pamant pot. Si asta in timp ce noi privim neputinciosi, pentru ca nici statul si nici bancile nu ne vin in sprijin.
Un subiect pe care l-am sustinut inca de la prima initiativa este cel referitor la Camerele agricole. Nu am inteles de ce atata tergiversare. Motivele invocate pentru blocarea acestui proces nu sunt de natura a convinge de buna credinta. Asa ca, mai ganditi-va daca le vreti sau nu. LAPAR doreste aceste structuri, fiindca este convinsa ca poate fi un pas urias spre modernizare. Cu precizarea ca ele sa fie ale agricultorilor, pentru agricultori si conduse de agricultori.
Agricultura nu se poate delocaliza
Traian Basescu, presedintele Romaniei
Cea mai importanta problema cu care se confrunta agricultura romaneasca este legata de lipsa unei strategii pe termen lung. In 2011, am desemnat o comisie care sa elaboreze aceasta strategie, urmand ca ea sa fie pusa in dezbatere publica. Suntem aproape de finalizarea ei. Sper ca 30 iunie, cel mai tarziu, sa fie momentul in care dl Steriu sa ne poata prezenta public acea strategie pe termen lung.
Va propun sa aveti in vedere ca, dupa terminarea strategiei, o echipa formata din oameni de agricultura sa extraga elementele fundamentale pentru realizarea PNDR, astfel incat Guvernul sa-l poata transmite in timp util la Bruxelles. Cu siguranta, bugetul 2014 se apropie de intrare in vigoare, dar el trebuie sa ne gaseasca pregatiti din punct de vedere al procedurilor si al propriei birocratii.
As mai ridica o problema, legata de vanzarea pamantului. In mod categoric, acest lucru tine si de guvern, si de proprietarii de pamant. Daca tot ne place sa spunem "nu ne vindem tara", as vrea ca romanii sa nu-si vanda pamantul. In acelasi timp, nici statul nu poate sta indiferent. Statul are obligatia sa creeze o agentie care sa aiba dreptul de prim cumparator atunci cand proprietarii doresc sa-si vanda pamantul.
O urgenta in domeniul agriculturii se refera la cadastrul agricol. Este important nu numai pentru platile directe, ci si pentru noua lege de restituire a proprietatilor. Cum se vor face restituirile in lipsa unui cadastru agricol corect, bine facut? Deci, dincolo de a considera ca "agricultura oricum merge", guvernele, Parlamentul trebuie sa se aplece asupra problemelor reale ale agricultorilor. Guvernul, Presedintia au obligatia sa dea o viziune pe termen lung legata de ce se va intampla cu agricultura.
Agricultura nu se poate delocaliza. Am vazut foarte multe incidente, nu numai in Romania, in multe alte tari din UE, in care mari uzine auto, mari producatori de anvelope, mari producatori de medicamente, intr-o zi anunta ca au inchis si pleaca acolo unde forta de munca este mai ieftina. Agricultura si turismul au avantajul ca nu pot fi delocalizate. Nimeni nu poate sa inchida si sa plece, pentru simplul motiv ca nu poate lua pamantul din Romania.
Agricultura trebuie sa fie o prioritate de prim rang. Sigur, pentru agricultura apar probleme. Si anul acesta, ca si anul trecut, parca ar fi doar doua anotimpuri: dupa iarna vin imediat caldurile mari, uneori seceta; vara inceteaza brusc si vin zapezile. Agricultura trebuie sa se adapteze la aceste realitati climatice. Cred ca un raspuns al nostru la realitatile climatice ale Romaniei din ultimii ani ar fi punerea rapida in valoare a unui sistem de irigatii eficient. Romania trebuie sa gaseasca formula ca, utilizand fonduri destinate dezvoltarii rurale si fondul de coeziune, sa relanseze constructia canalului Siret-Baragan si a canalului Bucuresti-Dunare. In ceea ce priveste canalul Siret-Baragan, aici trebuie sa privim lucrurile cu inteligenta. Sigur ca nimeni nu va putea spune "construim din buget". Finalizarea canalului Siret-Baragan se ridica la circa 2,6 miliarde de euro. Pentru Bucuresti-Dunare, suma este de circa 1,2 miliarde de euro. Insa, putem lucra inteligent, mai ales ca avem flexibilitate 25% - bani pentru agricultura. Putem muta de la plati directe 25% la dezvoltare rurala sau putem muta de la dezvoltare rurala 25% la dezvoltare regionala.
Daca ne facem planul de dezvoltare rurala, plus planul de dezvoltare general al tarii, cu siguranta canalele Siret-Baragan si Bucuresti-Dunare vor incapea in banii alocati de UE pentru urmatorul exercitiu bugetar.
O strategie nationala pe termen lung
Dacian Ciolos, comisar european:
In anii 2011 si 2012 ati dovedit ca se poate face productie de cereale, dar, in acelasi timp Romania este dependenta de conditiile de mediu. Se pare ca exista nevoia de a avea o strategie pe termen lung care sa nu se limiteze doar la orientari strategice, ci si la actiuni concrete care pot fi incluse in programele de guvernare.
Romania este singurul stat membru din cele 27 care nu are organizatii agricole nationale reprezentate in confederatiile si federatiile europene. Aici cred ca ministerul va poate ajuta, dar cred ca si dumneavoastra va puteti ajuta. In primul rand trebuie sa va intelegeti, sa va gasiti oameni reprezentativi care sa poata vorbi despre politica agricola acolo, nu numai in engleza, franceza, ci si in romana. Copa-Cogeca era dispusa sa asigure traducere si in limba romana, numai sa fie prezente si asociatiile agricultorilor din Romania. Apoi, sa gasiti modalitatea de sustinere financiara pentru o astfel de prezenta.
Romania are nevoie de strategie pe termen lung care sa nu se limiteze doar la orientari strategice ci din care sa puteti decanta actiuni concrete, care sa se traduca in programe de guvernare. Mi se pare cu atat mai important lucrul acesta, cu cat din 2014 se va putea oferi noua Politica Agricola Comuna. Nu vreau ca cineva sa aiba impresia ca PAC este impusa ca atare si cineva dicteaza de la Bruxelles ce trebuie sa faca un stat membru sau altul. Aproape toate tarile din UE care au o agricultura care conteaza in economia lor vin la Buxelles cu niste idei bine dezvoltate la nivel national si vad cum pot folosi instrumentele PAC pentru a-si indeplini obiectivele la nivel national, dar si cum sa negocieze cu alte state membre puncte comune, tot pentru atingerea obiectivelor lor nationale. Cred ca, de aceea, este importanta strategia si nu trebuie vazute lucrurile extrem.
Romania trebuie sa stie ce vrea ca sa nu mai aiba pozitii la Bruxelles care sa se schimbe de la o luna la alta, in functie de ceea ce spun ceilalti cu greutate in Consiliul de Ministri sau in Parlamentul European. Romania trebuie sa-si constituie un punct de vedere propriu. Este important sa aveti o strategie nationala, pentru ca aveti multe subiecte interesate pentru sectorul agricol, care nu tin de PAC, dar care pot avea o influenta importanta in modul in care se dezvolta sectorul agricol in Romania.
Ati vorbit de liberalizarea pietei funciare, de credite pentru accesul la pamant. Acestea tin mai ales de legislatia nationala. Sistemul de taxare si impozitare tine doar de politica nationala si o sa vedeti ca sunt diferente mari intre un stat membru sau altul dupa modul cum taxeaza agricultura. Politicile sociale, de asigurari sociale si de sanatate, de pensii, toate dau un anumit continut statutului de agricultor in societate si in economie si tin tot de abordarea nationala.
Agricultorii romani vor avea la dispozitie din 2014 un nou instrument pentru gestiunea riscului in agricultura, care va fi sustinut prin PNDR. Sa zicem, de exemplu, ca LAPAR isi constituie un fond mutual pentru situatii in care veniturile sunt reduse substantial, fie din cauza unor calamitati naturale, fie a variatiilor de preturi pe piata. In momentul in care utilizati fondul mutual ca sa compensati pierderile, la un euro din fondul mutual constituit puteti lua 65 de eurocenti din PNDR. Fondul plateste un euro pentru agricultor si agricultorul primeste un euro si 65 de centi. Nu cred ca exista in lume banca care poate sa dea o dobanda de genul acesta, de 65%, bani pusi deoparte pentru situatii dificile. Ganditi-va cum se pot face unul sau mai multe fonduri mutuale la nivel national.
Reabilitarea sistemelor de irigatii, o prioritate
Daniel Constantin, ministrul Agriculturii:
Sectorul agricol se bucura ca exista intentii bune din toate zonele. Mai bine mai tarziu decat niciodata! Insa nu avem nevoie de o strategie, ci de principii generale pe care le-ar cuprinde o strategie, astfel incat toate partidele care sunt la putere sa implementeze aceste principii. Noi avem o strategie pe irigatii si pe termen scurt, pentru anul acesta, si pe termen mediu, dar si pe termen lung, in vederea reabilitarii infrastructurii principale. Insa totul depinde de finantare. Aici sunt doua elemente importante: acordul politic si finantarea.
In ceea ce priveste Canalul Siret-Baragan, acest proiect face parte din strategia Ministerului Agriculturii. Avem deja studiile de prefezabilitate pe zona de imbunatatiri funciare finalizate, insa necesarul de fonduri este foarte mare. Acest proiect este in sarcina a trei ministere, respectiv MADR, Ministerul Mediului si Ministerul Transporturilor. Avand o nevoie mare de finantare, cred ca solutia ar fi un parteneriat public privat. Daca vorbim de irigatii, cred ca mai avem doua prioritati mai apropiate dincolo de Canalul Siret-Baragan. In primul rand, reabilitarea infrastructurii secundare, unde anul trecut am investit 100 de milioane de euro, dar si reabilitarea infrastructurii principale, unde avem nevoie de fonduri europene pentru o suprafata de 820.000 de hectare.
Legat de fondurile europene, exista riscul ca multe dintre proiectele contractate sa fie reziliate, daca beneficiarii nu au cel putin o rambursare pana in luna septembrie a acestui an. Anul trecut cand am fost numit ministru, am gasit proiecte de 800 de milioane de euro care nu incepusera derularea si care erau in pericol de a depasi termenul pana la care sa inceapa prima rambursare, fiind in situatia de a le rezilia. Multe dintre ele chiar au fost reziliate, iar in aceste zile mai studiem.
Acest lucru si din cauza diminuarii capacitatii de evaluare a proiectelor la cele doua agentii de plati. Functionarii care evalueaza proiecte sunt tot mai putini. In 2010 s-a diminuat cu 10% personalul din agentii, APIA si APDRP, si, de asemenea, si capacitatea de a evalua proiecte. Daca vrem sa punem o prioritate pe accesarea fondurilor europene, trebuie sa vorbim de intarirea capacitatii de evaluare a proiectelor respective. Avem proiecte intarziate pentru ca nu mai avem personal.
In ceea ce priveste Camerele agricole, din pacate, este un proiect care s-a incercat a fi politizat. Iar proiectul avea cateva imperfectiuni. Nu mi se parea normal, de exemplu, ca o Camera agricola sa aprobe scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri. Din acest motiv, s-a modificat actul normativ printr-o ordonanta de urgenta, care acum se afla in curs de avizare. Pana in iunie trebuie sa avem legea avizata, ca sa facem alegerile. Sunt convins ca, in maxim 2 saptamani, ordonanta de urgenta va fi aprobata de Guvern. Iar ele sa fie ale fermierilor si sa lucreze pentru fermieri.
Multi dintre fermieri au ridicat problema subventiei la motorina. Este un proiect de hotarare de guvern, pe care l-am lansat. Ministerul de Finante, in lipsa unei reglementari europene, l-a respins. Avem in momentul de fata o solicitare la Comisia Europeana, iar imediat ce va veni raspunsul vom emite hotararea de guvern. Vreau sa cred ca si anul acesta vom putea sa acordam sprijinul de 21 de euro pe tona. Insa, in buget nu sunt bani prinsi pentru acest ajutor. Facem tot posibilul sa-l acordam, cel mai tarziu la inceputul anului viitor.
Alte subiecte abordate in cadrul Conferintei Nationale LAPAR, dar si pareri ale fermierilor si oamenilor politici veti putea citi in numarul urmator.
