Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Babilonia impozitului pe veniturile agricole

Cele doua acte normative, OUG nr. 125/2011 si OG nr. 8/2013, prin care s-a instituit impozitul pe veniturile realizate de persoanele fizice din activitati agricole, au creat un haos in birocratia autohtona.
Impozitul pe venitul din arenda
In loc sa se impuna o singura forma, au fost instituite doua, si anume: proprietari de teren al caror impozit se va retine la sursa de catre arendas si proprietari care vor determina, declara si achita impozitul in sistem real. Ce a rezultat?
- au platit impozit, in mod sigur, numai cei din prima categorie, fiindca arendatorul a calculat, retinut si virat impozitul datorat de acestia.
- cei din categoria a doua trebuiau sa depuna declaratii individuale la fisc. Din cate stim, nu au fost depuse decat 10% din totalul acestora. Evident, pentru restul nimeni nu stie nimic si, mai ales, daca vor mai plati sau nu impozitul pe venit.
Contributia de asigurari sociale de sanatate - 5,5%:
In cazul primei categorii, deciziile de impunere emise de fisc pe baza datelor din declaratiile 205 depuse de arendasi vor trebui sa ajunga la titulari. Are fiscul adresele lor? Este stiut ca terenul se afla intr-o localitate iar proprietarul domiciliaza in alta. Cum primeste acesta decizia? Mai mult, unii proprietari sunt decedati iar succesiunile nu sunt facute. La cine ajunge decizia? Cine plateste 5,5%?
Birocratia creste iar sistemul implementat are "efecte zero". In cazul celor care au optat pentru impozitul in sistem real, cota de 5,5% se va materializa in decizia fiscului numai daca s-a depus sau se vor depune declaratiile proprii de venit.
Baza impozabila:
In cazul celor cu retinerea impozitului la sursa, baza impozabila se stabileste in functie de cantitatea alocata ca drepturi de arenda pe ha si pretul stabilit de Consiliul Judetean. Cum acest pret difera de la judet la judet, fiind uneori stabilit arbitrar si slab fundamentat, impozitul pe veniturile din arenda nu este echitabil pentru toti contribuabilii, desi, poate, categoria de folosinta/bonitatea terenului este aceeasi. Cum va proceda un arendas care are terenuri in arenda in doua sau mai multe judete?
In cazul celor din categoria a doua, cine le va comunica pretul?
In vara 2013, multe judete au revenit la preturile initiale chiar in mijlocul lunii august, cand unii fermieri calculasera impozitele cu preturile din primavara. De ce le-au modificat? Este legal?
Irosire de resurse umane si banesti:
Exemplu: un arendator are contracte de arenda cu 700 de proprietari; numai pentru procesarea operativ/contabila a impozitului retinut la sursa, acesta, va trebui sa actioneze tastele calculatorului de circa 30.000 de ori. Cate operatiuni sunt la nivelul tarii?! Toate atrag si costuri suplimentare pentru serviciile contabile.
In afara acestei manopere costisitoare, prin achitarea impozitului retinut la sursa firma arendasului va fi lipsita de lichiditati intrucat impozitul a fost oprit in natura - la pretul stabilit de Consiliul Judetean iar vanzarea ulterioara poate avea loc tarziu si la un pret mai mic. Rezulta ca fermierul va subventiona o parte din impozitul proprietarului si va presta servicii gratuite pentru fisc.

Impozitul in functie de normele de venit
Acest impozit se aplica persoanelor care detin terenuri si animale nearendate. Semnalam urmatoarele inechitati:
- Persoanele care au teren in arenda platesc impozit pe venit indiferent de suprafata detinuta si arendata; Persoanele care nu au terenul in arenda platesc impozit la cereale, numai pentru ce depaseste suprafata de 2 ha.
Este echitabil? In cazul veniturilor multiple: cultivarea terenului + cresterea animalelor, impozitul se datoreaza pentru fiecare categorie in parte, nu pentru venitul final - lapte, oua, carne etc. Acestia vor trebui sa depuna declaratii anuale la fisc.
In concluzie, diversitatea culturilor si a speciilor de animale, fiecare cu particularitatea sa, face greoi sistemul actual de impozitare a veniturilor din activitati agricole.
Diversitatea formelor de exploatare - persoane fizice, intreprinderi individuale, asociatii familiale etc - determina neuniformizarea metodelor de calcul si de raportare fiscala, greu de controlat si coordonat de organele fiscale.
Sistemul de impozitare a veniturilor din agricultura, dintr-o "balbaiala continua" a intrat in faza de "babiloniada", faza in care unii isi platesc impozitul pe venit iar altii nu, chiar sub obladuirea legii!

Ce-i de facut?
Propunem o alta forma de impozitare, fiindca toata lumea trebuie sa contribuie la cheltuielile generale ale societatii si anume:
- introducerea unui singur impozit pe suprafata si cap de animal; poate fi denumit "impozitul funciar".
Acest impozit unic va avea doua componente, si anume: o componenta care reprezinta impozitul local pe teren si o a doua componenta, care reprezinta impozitul datorat statului. Din partea care revine statului, se desface un procent catre Casa de sanatate.
Acest impozit sa fie diferentiat in functie de clasele de bonitate/categoria de folosinta stabilite stiintific, prin acte normative la nivelul tarii, pe regiuni si localitati. Numai terenul, animalul si munca omului sunt izvorul plusvalorii si implicit a impozitelor.
Colectarea impozitului sa se faca de Consiliile locale care au evidenta terenurilor si a animalelor. Statul va trebui sa achite Consiliului local un comision de cointeresare.
Prin instituirea impozitului funciar vor dispare toate inechitatile, babilonia birocratica, costurile suplimentare, risipa de energii umane si sustragerea unora de la plata impozitelor, iar bugetele locale si centrale vor fi alimentate sigur.

ec. Paul SCHIOPU


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!