Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Avem nevoie de un Cod agricol si Camere ca in Franta

Romania are nevoie de un Cod agricol, asa cum exista Codul fiscal, Codul civil, Codul Silvic. Un Cod in care sa fie reunita toata legislatia agricola si in care Camerele agricole sa aiba un rol foarte important, asa cum se intampla in Franta, o tara care este etalon in materie de agricultura.

Codul rural si al pescuitului francez, asa cum este el numit oficial, cuprinde doua parti: una legislativa si una reglementativa, care se refera la modul de aplicare a partii legislative. Cel mai important rol, in ambele parti, il detin Camerele agricole. Acestea sunt organisme publice, aflate sub tutela statului si sunt administrate de fermieri alesi si de reprezentanti ai grupurilor profesionale.

Cred ca, inainte ca noi sa avem un Cod agricol, ar trebui sa facem sa devina functionale Camerele agricole. Dar, la noi, aceste Camere abia daca au bani sa se constituie. Dovada ca, pana acum, au avut loc alegeri numai in cateva judete. Este o vorba romaneasca care spune ca suntem prea saraci ca sa facem lucruri ieftine. Este valabila si in cazul Camerelor agricole. Trebuie gasiti bani pentru ca ele sa se constituie, sa se organizeze, iar dupa ce devin functionale sa poata sa se autofinanteze.
In prezent, in Franta sunt 92 de camere departamentale agricole, 20 de camere regionale, o adunare permanenta, toate cu un buget de 702 milioane de euro. De unde au francezii acesti bani? 48% vin din impozitul funciar, 23% din prestari de servicii, 20% din contracte si conventii, 9% din alte surse. Codul rural precizeaza regimul financiar al Camerelor, iar acestea isi intocmesc singure bugetul, care este apoi supus aprobarii prefectului iar Ministerul Agriculturii reglementeaza regimul chetuielilor.
Fiecare Camera agricola franceza are 45-48 de alesi, pentru un mandat de 6 ani, si un corp electoral format din 3 milioane de persoane, cu o rata medie de participare la alegeri de 61%.

Ce fac Camerele agricole franceze? Colaboreaza cu institutiile publice, cu colectivitatile locale si teritoriale in realizarea proiectelor din domeniul politicilor agricole, in gestionarea resurselor materiale. Sprijina agricultorii in proiectele de instalare si dezvoltare, asigurand asistenta tehnica, economica, administrativa si personala. Camerele agricole coordoneaza programele de dezvoltare si formare, constituind si gestionand baze de date referitoare la sol, la productii agricole, la ferme. Contribuie la aplicarea masurilor de protectie a mediului (fertilizare, protectie a culturilor, gestionarea apei, reciclarea deseurilor). Ele organizeaza targuri, saloane, demonstratii in scoli, activitati de orientare profesionala pentru tineri. Fac studii, ajuta la elaborarea politicilor macro-economice agricole.

Iar acestea sunt doar cateva din atributiile Camerelor agricole franceze. Trebuie sa facem in asa fel ca si Camerele agricole din Romania sa aiba atributii la fel de importante, ca sa se poata finanta, si nu sa fie ca niste simple ONG-uri care ofera consultanta, asa cum se pare ca vor deveni ale noastre.

Toader DIMA, deputat PSD Vaslui, Comisia pentru Agricultura


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!