Terenul agricol cumparat de Ioana Basescu a facut public un pret bun, azi, pe hectarul de pamant: 3-4 mii de euro. Sa fie multumit si vanzatorul, si cumparatorul.
Nu sunt prea multi cei care isi inchipuie ca, de maine, strainii - persoane fizice vor da buluc la noi sa cumpere, cu orice pret, terenuri agricole. Sunt insa excesiv de multi cei care vorbesc despre asta si fac din tantar, armasar. Din prostie ori din "strategie de marketing politic". Daca vor fi cumparatori, nu vor fi simpli cetateni, ci mai ales fonduri de investitii.
Cert este insa ca pretul pamantului va continua sa dospeasca, sa se umfle. Vom trece printr-o "bula funciara", asa cum a fost bula imobiliara din 2005-2010. (Atunci, pretul caselor si terenurilor a explodat: de la 10 la 1.000 de euro pe metru. Toti voiau sa cumpere. Unii, sa bage banii intr-o afacere de tip Caritas. Dupa o vreme, balonul s-a spart si multi au ramas cu buza umflata si cu banii luati.)
Bula asta funciara va fi un fenomen speculativ, fara motivatie si de scurta durata. Sigur, este normal ca pretul terenurilor agricole romanesti sa creasca repede; dar nu chiar asa cum se va intampla anul viitor, cand porneste psihoza strainilor. Dar, dupa ce cresc rapid, preturile scad mult mai lent. Au o inertie nebanuita.
Cresterea preturilor nu a fost pusa la cale intr-un laborator de intoxicare publica. Nu urmeaza un scenariu elaborat dinainte, din cine stie ce interese subversive. Este o boala a copilariei capitalismului nostru agricol. Ca pojarul. Societatea este un organism viu, care din cand in cand se imbolnaveste, are crize. Asa e si cu sindromul cumpararii pamantului nostru "national" de catre straini. (Acum 150 de ani, Eminescu scria: "De la Nistru pan? la Tisa/ Tot romanul plansu-mi-s-a".)
Valoarea terenurilor agricole europene se stabileste pe o piata libera, fara frontiere. Cine are bani, va cumpara pamant in L?Ile de France, unde ploua saptamanal; cine are mai putini, va cumpara in Baragan, unde uneori e seceta. Oricum, cu noii cumparatori pamantul va fi lucrat din ce in ce mai bine, mai ales intr-o Uniune Europeana care nu-mi inchipui ca vrea sa sufere de foame.
Vine vremea cand agricultura durabila va insemna sa produci mult si ieftin.
G. Ostroveanu