Pericolul vanzarii terenurilor agricole catre persoane fizice a fost trambitat de doua categorii de zvoneri si raspandaci: hotii si prostii. Primii, aveau interese. Inclusiv sa creasca pretul pietei. Ceilalti, sa se afle în treaba.
Si pana acum, cei care au vrut sa cumpere pamant, au facut-o ?pe persoana juridica?. De ce ar cumpara un strain pamant (mult!) în Romania, pe persoana fizica? Efectul agitatiei din ultimele luni este o crestere brusca a pretului si o scadere a ofertei. Principalii perdanti ai taraboiului financiar sunt fermierii, cei care erau interesati sa cumpere.
Statul - adica Parlamentul, Executivul si Justitia - avea un singur interes: terenul agricol, daca spunem ca e bun national, sa fie cat mai bine pus în valoare. Daca se poate, de catre romani. Daca vrem ca si cei harnici si priceputi sa lucreze pamantul, mult, putin, cat are fiecare, nu trebuie neaparat sa-i gonim pe straini, ci e suficient sa-i încurajam pe ai nostri. Daca statul vrea sa elimine faramitarea proprietatii, provocata de Legea 18/1991, forteaza clarificarea si aducerea la zi a actelor de proprietate si a cadastrului. Multi ar vrea sa scape de pamant, dar costa prea multi bani si multa bataie de cap.
Daca Partidul si Guvernul faceau un Fond Funciar, puteau sa dea credite ipotecare. Daca n-aveau bani, vindeau Rosia Montana ori Insula Mare a Brailei cu o jumatate de miliard de dolari si alimentau Fondul pentru urmatorii 5 ani. Daca la guvernare ar fi fost Dacian Ciolos, ar ajuta fermele de familie, gata înverzite. Daca prim-ministru ar fi fost Nicusor Serban, el ar fi ajutat fermele cu o mie de vaci.
O problema nediscutata la noi este cine cumpara pamantul si de ce. O doamna, Ioana Basescu, întamplator fata presedintelui, a cumparat vreo 300 ha. E mult? E putin? Depinde pe cine întrebi. Normal ar fi ca Legea sa impuna cumparatorului sa fie, cat de cat, de meserie. In Franta, nu e suficient numai BAC-ul agricol, ci si 6 luni de practica într-o ferma.
Ca o ironie a sortii, tocmai acum, printul William si-a gasit sa se înscrie la Cambridge la un curs de management agricol. Omul va primi Ducatul de Cornwall, de 35.000 ha., din care trebuie sa-si asigure un venit, ca posibil mostenitor al tronului în Regatul Unit. Daca Ioana Basescu facea un master, la Bioterra, unde este Radulescu profesor, acum putea sa explice de ce a cumparat terenul de la Nana.
O problema de mentalitate sesizam si la presedintele Traian Basescu, care îsi închipuie ca în agricultura nu-i nevoie sa stii si ceva meserie, ci doar sa ai bani. Pai, daca ai bani, ar zice romanul, ce-ti mai trebuie sa muncesti? Poti sa stai degeaba!
In Italia, ofiterii ies la pensie la fix 25 de ani de cand au terminat scoala militara. La o vreme, fiecare trebuie sa hotarasca si sa spuna ce va face dupa pensionare. Unii merg în agricultura. Ei fac cursuri serale si au perioade de munca în ferme. Cand vine sorocul, sunt ajutati sa arendeze ceva teren si utilajele de care au nevoie. Dar asta se petrece într-o lume îndepartata, în Europa...
G. Ostroveanu
