Oricat de frumos ar vorbi ministrul despre sustinerea fermelor de familie prin PNDR, oricat de generoase ar fi intentiile lui Ciolos si ale celorlalti de la Bruxelles ori Strasbourg, oricati Ani Internationali ai Fermelor de Familie s-ar organiza la Paris si Roma, trebuie sa recunoastem ca ferma de familie începe cu existenta fermierului, a celui care vrea sa traiasca în agricultura, din sudoarea propriilor lui brate si a fruntii.
Vorbim despre un milion de asa-zisi agricultori care primesc subventii de la APIA.
Dar exista între ei macar o suta de mii dispusi sa se înhame la caruta unei ferme?
Mi-este teama ca nu!
Fractura sociala care ne-a lasat fara tarani a fost o strategie gandita la Moscova. A început în anii ?50, cu prigonirea chiaburilor si mijlocasilor, cu elogiul taranilor saraci. (Un machidon din Dalga, ramas "necooperativizat", îmi povestea prin ?80: "M-au batut vineri la postul de militie pana am semnat cererea de intrare în colectiv. Sambata, la adunarea generala, un tigan din sat, înscris în Partidul Comunist, a zis ca îi e rusine sa voteze un chiabur de-al lui Tito, adus în Baragan cu domiciliu fortat. Asa ca nu m-au primit. Pe restul pe care i-au batut, i-au primit în Gospodaria Colectiva".)
A urmat industrializarea socialista, cu tarani scoliti în graba, pentru fabrici si uzine. Va amintiti cum plecau taranii în stoluri, seara de la oras, cu o paine pe bicicleta? Nu mai erau nici tarani, dar nici proletari nu au ajuns niciodata. Dupa revolutie, din cauza saraciei, cei tineri au pribegit din sat prin Italia, prin Spania.
25 de ani dupa ?89, am bocit demolarea grajdurilor CAP si "pulverizarea" proprietatilor; am întors pe toate fetele comasarea terenurilor agricole si grupurile de producatori; ferma de familie am tinut-o în suturi si înjuraturi, ca ar fi "neviabila".De reconstructia interioara a taranului roman nu s-au preocupat nici macar taranistii.
Adevarul e ca în satele noastre sunt si cateva zeci de mii de tarani cu stare.
Ei fac afaceri agricole în zona gri, fara factura, fara TVA, ca la telefoanele mobile. Administratia de stat a fost cea care i-a dedulcit la evaziune fiscala, la bani negri. Cine sa-i mai dezvete, sa-i aduca pe calea Domnului, cu impozite si taxe platite la zi? Poate doar cu biciul si cu zaharelul...
G. Ostroveanu
PS. Un prieten spune sa aducem, pentru trei mandate, un presedinte din Germania.