Pe 20 iunie, presedintii a 14 Camere Agricole Judetene au pus bazele Camerei Agricole Nationale si au ales o conducere interimara. In întreaga tara exista doar 15 Camere Agricole. Ce se întampla în judetele unde acestea nu au fost organizate? Va reprezenta Camera Nationala un imbold pentru cei care nu s-au preocupat de organizarea alegerilor în judetele lor?
Liviu Timar, director DAJ Mures:
Camera Agricola Judeteana Mures este înregistrata la tribunal, pe vechea lege, si are un statut. Au aparut apoi modificari ale legii si nu s-a mai ales conducerea. S-a încercat prin institutia prefectului sa se faca ceva, dar acum nu mai exista interes pentru ele, pentru ca nu se mai asigura sustinere.
La noi sunt ferme de dimensiuni mici, nu ferme mari ca în alte judete. Cea mai mare din judet are în jur de 1.600 ha. In alte judete, fermierii foarte mari s-au adunat, au avut sustinere. La noi, avand fermieri cu exploatatii mai mici, formarea unei Camere Agricole nu prezinta interes. Acum, dupa constituirea Camerei Agricole Nationale, sunt convins ca si celelate judete, unde nu sunt Camere, se vor organiza. Probabil ca si la noi, dupa ce se va termina recoltatul la cerealele paioase, vom relua aceasta actiune, ca sa putem vedea ce putem realiza la nivelul judetului.
Marcel Cucu, judetul Braila:
La Braila nu exista Camera agricola deoarece Comitetul de Initiativa numit de prefect era format din vreo 3-4 pescari, un reprezentant de la albine si unul de la oi. Evident ca nimeni nu a fost dispus sa participe la asemenea mascarada. Cred ca nu se vor mai forma Camere Agricole în alte judete prea curand, în afara de cele în care s-au format pana acum. Si în orice caz, nu se vor forma unele reprezentative. Legea de constituire a Camerelor Agricole a fost modificata pentru ca ele trebuie sa beneficieze de fonduri europene, care trebuie sa fie dirijate de undeva. Si daca sunt independente, nu are cine sa le dirijeze si unde sa le duca.
Cornel Stroescu, care s-a ocupat de organizarea Camerei Agricole Nationale este un entuziast. Este de admirat, dar nu vad un viitor al acestei structuri, care nu cuprinde majoritatea judetelor. Acum un an si jumatate, cand MADR a decis sa întrerupa procedurile pentru înfiintarea Camerelor Agricole, mai dura maxim 2-3 saptamani si erau organizate în toate judetele.
Mircea Ciurea, Cooperativa Somes-Aries, judetul Cluj:
Principala problema, cinstit vorbind, este lipsa de preocupare a tuturor. Eu am avut o discutie cu ceva timp în urma cu un grup de fermieri. Le-am propus sa facem si noi Camera Agricola, asa cum s-au format si în alte judete. Au refuzat si au motivat ca aceste Camere s-au format, dar nu fac nimic. Le-am transmis ca nu este nicio problema ca nu fac altii, dar macar s-a facut un pas. Apoi vad ei cum se descurca cu finantarile si cu alte probleme. Legea ar mai putea fi îmbunatatita. Am dat exemplul Camerei Agricole Timis, unde fermierii au facut în asa fel încat ei sa aiba pondere, nu reprezentantii statului. S-au organizat cei de la vaci, cu cei de la oi, cu cei din vegetal si au un presedinte al lor. Este un castig. Acum exista si o conducere interimara pentru Camera Agricola Nationala, iar noi stam. Toti ar vrea sa faca, dar cineva trebuie sa se zbata pentru asta. Eu am tras asociatia si toate de la Cluj dupa mine. Eu nu ma mai implic în problemele acestea, m-am retras. Acum ca m-am dat deoparte, nu mai exista interes.
Gheorghe Lamureanu, judetul Constanta:
Fermierii constanteni nu sunt interesati de formarea unei Camere Agricole pentru ca modificarile la lege, pe care le-am cerut prin intermediul LAPAR, nu au fost facute. Trebuia ca finantarea sa se faca în primii doi ani de MADR. Apoi, politicul are destul de mare influenta. In alte judete au chemat niste asociatii de doi lei si au facut Camera Agricola. Cand va fi vorba de finantare, vor vedea ca nu e asa usor sa faci o Camera Agricola si sa o si administrezi.
Il cunosc pe Cornel Stroescu, cel care a fost ales presedinte interimar la Camera Agricola Nationala, stiu ca are intentii bune, dar cred ca nu stie în ce s-a bagat. Se va lupta cu morile de vant. Sunt multe aspecte de luat în seama, dar în primul rand e vorba de finantarea ei. Cine sa plateasca atatia anagajati? Apoi e vorba de sedii. Ce primari accepta sa le dea gratuit? Noi abia reusim sa adunam cotizatiile pentru LAPAR si pentru asociatiile profesionale judetene, dar sa mai finantam si o Camera Agricola...
Constantin Bazon, judetul Vrancea:
Prevederile din primele forme ale proiectului de Lege pentru Camerele Agricole erau în avantajul fermierilor.
Modul în care a fost tratata legea în ultimul timp si modul cum a fost prevazuta organizarea acestor Camere au creat un dezinteres total în randul fermierilor. Trebuia sa si le faca ei, pentru ei si fiecare sa aiba drept de vot în functie de suprafata pe care o cultiva. Or, în situatia în care, în interes de partid, niste fermieri cu suprafata extrem de mica pot decide soarta unei Camere, marii fermieri au preferat sa se departeze. Cel putin deocamdata. La început, Camerele Agricole aveau niste atributii foarte serioase, puteau sa aiba autonomie financiara. Toate acestea au fost luate.
Nu stiu ce interes au cei care si-au facut Camere judetene si vor sa aiba si o reprezentare nationala. Nu stiu în ce judete s-au înfiintat aceste Camere, cine sunt colegii care le-au facut, pe ce parte a culoarului politic sunt. Caci si asta este o problema, desi Camerele nu ar trebui sa fie de nici o culoare politica.
Vom vedea cum functioneaza, mai ales ca va fi si o reprezentare nationala, daca vor mai aparea amendamente pe lege...