Comisia Europeana se încovoaie tot mai greu sub povara embargoului instituit de Moscova. Producatorii de legume si fructe au ramas nemultumiti de ajutoarele care le-au fost promise; filierele carnii de pasare, de porc si de vita fac si ele presiuni pentru a primi despagubiri. Crescatorii de vaci de lapte au protestat ani de zile fata de pretul mic oferit de procesatori. Iar sacul bugetar al Uniunii Europene este carpit cu petice peste petice.
Neo-cruciatii din Atlantic nu se mai bat pentru credinta crestina, ci pentru "drepturile omului". Mandri de frumoasele lor zale noi, pe caii împatosati cu rachetele NATO, cavalerii Apusului au tras cu tunul sanctiunilor economice împotriva Rusiei pravoslavnice. De Statele Unite nu ma mir; nici statul Panama n-au reusit sa-l cucereasca.
Dar din Europa, nu mai face nici o tara politica gandita cu un an-doi înainte, ca la sah?
Unde sunt urmasii lui Churchill, De Gaule ori Adenauer?
Vladimir Putin nu a decretat contra-sanctiuni, ci doar a ridicat un zid vamal pentru alimente. Spre surprinderea mai-marilor de la Bruxelles, în loc sa moara de foame rusii, ne înecam noi cu surplusul de marfuri alimentare pe care UE n-are cui sa le vanda...
Acum, o iesire posibila ar fi ca UE sa plateasca Rusiei o despagubire pentru efectele embargoului agroalimentar pe care Rusia l-a impus tarilor occidentale!
De la Napoleon încoace, europenii nu au avut decat de pierdut din conflictele cu Rusia. Mai ales politicienii romani ar trebui sa stie ca, dupa Razboiul Crimeii, din 1850, Rusia, care nu se întelegea cu Marile Puteri din Vest, a mai ocupat putin Tarile Romane.
Noi am putea zice ca embargoul nu ne prea priveste, caci dupa ?89 am pierdut piata rusa. Nu-i vorba, nici productie mare de alimente nu avem, ca sa mai dam si la altii. Problema noastra este concurenta pe care o face pe piata locala marfa refuzata de rusi. Supraoferta europeana descurajeaza initiativa putinilor romani care s-ar încumeta sa produca.
Un fel de fum pare sa fie si promisiunea exporturilor gigantice pe care le vom face în China. Intre optimismul gaunos al lui Victor Ponta si scepticismul lui Laurentiu Baciu de la LAPAR, eu sunt mult mai aproape de cel de-al doilea, care spune lucrurilor pe nume.
Dincolo de declaratiile oficiale privind frumoase planuri comerciale si de investitii, nu s-a petrecut nimic concret nici în infrastructura, nici în energie, nici în agricultura.
Poetul Paunescu îl lingea undeva pe Ceausescu spunand "Mandra-i corabia, mester Carmaciul". Azi, corabia nu-i prea mandra si pare ca pluteste pe ape tulburi, fara carmaci si fara busola.
G. Ostroveanu