Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Au fost limitate platile în numerar, inclusiv pentru persoane fizice

Incepand cu data de 9 mai, nu se vor mai putea face tranzactii cash mai mari de 50 mii lei pe zi (între persoane fizice) si de 10 mii lei pe zi (între persoane fizice si juridice). Noua lege îsi propune întarirea disciplinei financiare în operatiunile de încasari si plati în numerar. Legiuitorii spun ca asta va aduce un control mai bun al finantelor publice. Noi constatam ca va aduce, mai întai, un castig în plus pentru mediul bancar.
Oficialitatile mai argumenteaza ca masura reprezinta "o lovitura puternica" pentru cei care lucreaza acum cu sume importante de cash. Ni se mai spune ca este o masura menita sa reduca evaziunea.

Altii spun ca, astfel, se limiteaza circulatia banilor în economie. Nu este exclus ca, în loc sa stimuleze activitatea economica, aceasta sa influenteze negativ apetitul pentru investitii, mai ales în zona gri a economiei.
Noile reglementari vor afecta inclusiv tranzactiile între persoanele fizice, care nu erau limitate pana în prezent. Astfel, încasarile si platile în numerar între persoane fizice, drept urmare a unui contract prin care se transfera dreptul de proprietate (spre exemplu, contract de vanzare, schimb) asupra unor bunuri sau drepturi, prin care se presteaza servicii sau se acorda/restituie împrumuturi, nu vor mai putea depasi un plafon de 50.000 de lei/tranzactie.

In Italia, limitarea platilor în numerar a fost aplicata înca din 2011 la 1.000 de euro. Si acolo s-a vorbit despre pericolul îngradirii libertatii economice, controlului tot mai puternic al statului, însa, pe ansamblu, efectele masurii au fost pozitive.
Si în Spania a fost adoptata o masura similara, în octombrie 2012. Limita maxima acolo este de 2.500 de euro. Autoritatile spaniole spun ca masura a fost eficienta, într-o economie în care evaziunea era estimata la 245 de miliarde de euro, echivalentul a 23% din PIB.

Masura limitarii tranzactiilor cash va extinde folosirea cardurilor de firma, metoda prin care companiile si angajatii pot face plati electronice.

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!