Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
51% din produsele vandute în hipermarket vor trebui sa fie romanesti?

Senatul a adoptat o propunere legislativa prin care marii comercianti sunt obligati sa vanda carne, fructe si legume în proportie de minimum 51% din productia romaneasca.

Propunerea a fost adoptata cu 76 de voturi "pentru" si patru abtineri.
In expunerea de motive, senatorul Dontu, initiatorul proiectului, a subliniat ca doreste asigurarea unui acces mai facil al producatorilor nationali pe piata de desfacere cash&carry.

"Persoanele juridice autorizate sa desfasoare activitati de comercializare pentru produse alimentare au obligatia ca pentru carne, legume si fructe sa achizitioneze aceste produse, în proportie de cel putin 51%, corespunzator fiecarei categorii, provenite din lantul alimentar scurt, asa cum este definit în Politica Agricola Comuna. In lunile de iarna (decembrie-februarie), în magazinele mentionate, legumele si fructele din import sa reprezinte maxim 70% din oferta, pe fiecare categorie. Nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei, în masura în care nu sunt aplicabile prevederile Legii concurentei", se arata în raportul favorabil al Comisiei economice.
In întelegerea senatorilor romani, lantul alimentar scurt reprezinta "un lant de aprovizionare care implica un numar limitat de operatori economici angajati în activitati de cooperare si de dezvoltare economica locala, precum si relatii geografice si sociale stranse între producatori si consumatori".
Actul normativ va intra în dezbaterea Camerei Deputatilor, cu rol decizional în acest caz.

Ministrul Agriculturii nu s-a aratat entuziasmat de decizia senatorilor. Daniel Constantin apreciaza "intentia buna" de a-i obliga pe marii comercianti sa vanda produse alimentare romanesti, desi este de parere ca astfel de lucruri trebuie lasate sa functioneze dupa legile economiei de piata.

"Eu mi-as dori sa fie produse suta la suta romanesti, dar nu stiu daca mai suntem în situatia sa impunem anumite lucruri. Ce facem daca nu exista resurse suficiente în tara? Cred ca trebuie discutate toate aspectele", a spus ministrul.

Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!