Comisia Generala pentru Pescuit în Marea Mediterana a FAO a organizat, la Bucuresti, o Conferinta privind cooperarea consolidata pentru pescuit si acvacultura la Marea Neagra. Luni, 24 octombrie, a fost sesiunea de experti. Marti, 25 octombrie, conferinta a fost prezidata de ministrul Achim Irimescu.

Despre Rusia si Ucraina nici nu îndraznim sa aducem vorba
Obiectivul declarat al Conferintei a fost stimularea cooperarii între tarile din zona în vederea unei gestionari durabile a pescuitului si acvaculturii. Conform ultimelor studii stiintifice, starea stocurilor din Marea Neagra este îngrijoratoare, prin urmare sunt necesare actiuni concertate în scopul protejarii eco-sistemelor marine si reducerii impactului negativ al pescuitului asupra mediului, inclusiv prin alinierea la obiectivele de dezvoltare durabila ale Natiunilor Unite.
Pentru a crea o strategie comuna de dezvoltare a pescuitului si acvaculturii la Marea Neagra, trebuie sa conlucrez toate statele riverane (Romania, Bulgaria, Georgia, Turcia, Rusia, Ucraina). Dar Turcia, de exemplu, nu participa la managementul pescaresc al Marii Negre. Despre Rusia si Ucraina nici nu îndraznim sa aducem vorba.

"Mancarea saracului" de altadata
Romania importa anual 80.000 tone de peste. Capacitatea de productie interna nu depaseste 30.000 tone. Desi pestele era considerat pe vremuri "mancarea saracului", acum a devenit un lux pentru anumite specii. Chiar daca pretul pestelui a ramas relativ stabil.
E greu de înteles si faptul ca, în urma cu cateva decenii, Romania era un mare producator de peste oceanic. Avea o puternica flota de pescuit, prezenta pe toate marile lumii. Pe atunci se lansase si lozinca. "Nici o masa fara peste". Nu facem nici o aluzie la "dosarul flotei"...

Se schimba viata satelor de pescari
O problema specifica Romanei în aceste zone vizeaza comunitatile de pescari, care însa traiesc din pescuit si din acest motiv trebuie gasite resurse alternative de castig. De exemplu, în acvacultura marina. Exista bani europeni pentru investitii. Si pentru raurile interioare. Avem un Program Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POPAM) 2014-2020. Sa nu ramana doar pe hartie!

Rapana, pescuita de romani si prelucrata de bulgari
Marea Neagra este foarte saraca în resurse de peste si doar o zona limitata din jurul litoralului poate fi exploatata.
La ora actuala, în zona costiera a tarii activitatea de pescuit se bazeaza mai mult pe capturarea rapanei. Este o specie invaziva, introdusa în Marea Neagra în anii ?50, dar care s-a dezvoltat foarte mult, a explicat presedintele ANPA, Nicolae Dimulescu.
El spune ca, la solicitarea organizatiilor de pescari din Romania, a fost marita cota de rapana cu 3.000 de tone, pana la un total de 8.000 de tone. Insa ar trebui ca din 2017 sa existe reglementari si în Bulgaria, care si-a epuizat stocurile, dar unde activitatea de pescuit este "la liber". Din pacate, valoarea adaugata a pescuitului la rapana nu ramane în Romania, ci se duce în Bulgaria, pentru ca ei au 11 fabrici iar noi doar una.

De calcan, abia ne aducem aminte
Romania si Bulgaria au o cota foarte redusa de pescuit la calcan, cate 43 de tone în fiecare an. Calcanul este o specie de interes economic, dar si foarte exploatata. Avem o cota comuna si la sprot, de 12.000 de tone, dar sprotul nu prezinta un interes economic foarte mare.

Turcia, marele pescar al Marii Negre
In acelasi timp, trebuie sa consolidam resursele de peste la speciile cu valoare economica, respectiv la calcan si sprot, la care avem cota comuna cu Bulgaria.
Potrivit datelor oferite de FAO, valoarea de vanzare a capturilor din Marea Neagra se ridica la 629 milioane de dolari, însa impactul economic este si de 2,6 ori mai mare.
Dintre statele riverane Marii Negre, Turcia ocupa cel mai important loc, cu cea mai mare cota de descarcari, respectiv 76,7%, în timp ce Romania se afla la coada clasamentului, cu sub 1%.
Romania mai are un specific: are doar nave de pescuit de mici dimensiuni si doar trei nave peste 15 metri.

Braconajul este îngrijorator mai ales pe Dunare
O problema este si pescuitul cu traulere. Acest pescuit ar trebui facut la 20 de metri dincolo de linia tarmului, pentru a fi protejat fundul marin unde creste puietul de sturion, unde se reproduce si creste puietul de calcan.
A fost evocat si pescuitul ilegal practicat mai ales de vasele turcesti. Dar, economic, pescuitul ilegal nu reprezinta decat 5% din totalul capturilor. Problema pescuitului ilegal este mult mai acuta în Dunare, unde resursa de pescuit s-a redus cu peste 30%.

Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 41 din 2 noiembrie 2016