Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Fermierii vor avea banii in conturi inainte de campania de primavara

interviu cu Florin Marius FAUR,
director general al Agentiei de Plati si Interventie in Agricultura


- Se vorbeste despre o reorganizare a activitatii APIA. Ce anume va propuneti sa faceti?
- Noi am avut o restructurare anul trecut. Anul acesta, nu ne mai propunem reducerea personalului, ci o reorganizare a sistemului de lucru. Daca initial, la infiintarea sa, agentia avea personalitate juridica, iar structurile sale teritoriale nu aveau, in prezent situatia s-a schimbat. Centrele judetene au personalitate juridica si au preluat o parte dintre atributiile care, inainte, reveneau Agentiei centrale. Este, deci, nevoie de o regandire a intregului sistem, astfel incat sa functionam “de la impecabil in sus” - este o expresie pe care o folosesc adesea.
In primul rand, toti angajatii centrelor judetene, care raspund de IACS, sa lucreze cu sisteme tehnice moderne. Anul acesta, toti beneficiarii fondurilor europene, care sunt in numar de circa 1,1 milioane, sa poata sa-si depuna cererile electronic. Sigur, este greu in Romania, cu peste 900.000 de fermieri care au sub 5 ha si care, probabil, nu au calculatoare. Deci, angajatii APIA au obligatii, prin fisa postului, sa acorde consultanta fermierilor. Este, probabil, cel mai amplu proces pe care il vom parcurge in 2011, astfel incat sa avem toate cererile in format electronic. Cream un fel de “cadastru electronic”, care ne va ajuta sa avem mai putine erori, supradeclarari, sa facem platile mai repede.
Deja am inceput tiparirea cererilor, fermierii care au posibilitatea le pot depune electronic, iar restul vor fi ajutati de specialistii de la APIA. Ei sunt instruiti si au aceasta obligatie principala in 2011.
Este un mod nou de relatii cu fermierii, dar si cu Comisia Europeana, care da banii, deci are dreptul sa centralizeze utilizarea lor.

- In materie de personal, intentionati sa faceti schimbari? Ma refer, in primul rand, la repartizarea teritoriala, avand in vedere diferentele mari ale incarcarii cu atributii, intre centrele judetene si cele locale.
- Intr-adevar, in unele zone exista o supraincarcare a functionarilor APIA. Noi incercam sa angajam personal contractual, mai ales dintre absolventii universitatilor agricole. Astfel ca sa ajungem la 300 de cereri pe angajat. La ora actuala, media nationala este buna, de 350 de fermieri pe angajat, dar exista mari diferentieri intre judete. Avem judete cu 900 de cereri si altele cu 100 de cereri. Din pacate, nu putem face angajari definitive, suntem limitati de legislatie. Dar putem rezolva problema cu personal contractual.
Trebuie sa avem insa in vedere si faptul ca in unele judete cu incarcatura mica - Constanta de exemplu - sunt in general ferme mari, cu numeroase parcele, cererile fiind deci mult mai complicate. Pe de alta parte, nici nu vrem sa stricam anumite relatii care s-au creat intre angajatii nostri si fermieri. Oricum, mecanismul de depunere electronica va rezolva o mare parte din aceste probleme.

- Din punct de vedere al comunicarii, mai sunt probleme?
- Noi ne-am asigurat ca fermierii sa nu se deplaseze la distanta mai mare de 30 km. Asta este ideea cu care s-au creat centrele locale. Dar nu putem merge chiar in fiecare localitate. In zonele montane, unde sunt distante mai mari intre localitati, ne-am deplasat noi acolo, daca administratia locala a pus la dispozitie infrastructura necesara - o camera, computer, imprimanta etc.
In ceea ce priveste organizarea APIA, precizez ca avem 42 de centre judetene, cu personalitate juridica, care au cate un director executiv si un director executiv adjunct. De asemenea, avem 276 de centre locale, in medie 6,5 centre pe centru judetean. Diferentiata este, insa, incarcatura. Avem judete cu 3.000 de cereri, Ilfovul de exemplu. Si avem Doljul, cu 55.000 de cereri.

- Conducerile centrelor judetene sunt clarificate?
- Personalul de executie este stabilizat. Nu si directorii in totalitate. Unii sunt interimari, circa o treime dintre directori. Dorim ca inainte de a lansa concursuri pentru ocuparea posturilor si angajarea definitiva, sa stim daca ei corespund managerial, in sens practic.

- Stim ca anul acesta stati mai bine cu platile decat in alti ani. Concret, care este situatia “la zi”?
- Anul trecut, APIA a derulat aproape 2 miliarde de euro care au mers spre fermieri. 1,25 miliarde euro au fost din cele doua fonduri europene FEGA (masuri de agromediu, zone defavorizate, dar si o parte din platile complementare nationale) si FEADR. Restul au fost fonduri nationale, alocate prin Ministerul Agriculturii.
In 2010, au fost doua premiere. Prima: la 30 iunie s-a reusit atingerea plafonului de 96% plati efectuate, care ne-a permis sa nu avem penalizari. A doua: derularea platilor regulare, incepand cu 1 decembrie, ceea ce nu s-a intamplat niciodata.
Anul acesta, vrem sa atingem 96% din plati la sfarsitul lui martie, ramanand doar cazurile de litigii. Deja sunt peste 500.000 de fermieri cu banii in cont.
Mai mult, chiar. Dintre cei 1.098.000 de fermieri care au depus cereri, avem transmisi la judete, pentru autorizare, 850.000 de fermieri. La sfarsitul lui februarie se va ajunge la 95% din fermieri autorizati. Deci, in martie, vom avea un esantion mic de fermieri care sunt controlati prin teledetectie.
Si la zootehnie stam destul de bine. Au plecat deja spre fermieri, platile complementare la ovine-caprine, din bugetul national. In total, am ajuns la 98% din platile pentru zootehnie, urmand sa le finalizam in martie. Cred ca se creeaza premise si la terenuri si in zootehnie, de a se declansa o campanie de primavara cu banii in cont, ceea ce este foarte important. Iar daca anul acesta lucrurile merg bine, intentionam sa facem platile in decembrie.
Deci, sa avem 2012 “curat”.
Oricum, si anul acesta, am folosit ia-nuarie si februarie pentru instruiri, intalniri cu fermierii. Mai mult, pentru 2013, avem ca obiectiv functionarea impecabila a agentiei. Cred ca platile vor fi mult mai mari prin noua PAC si agentia trebuie sa fie pregatita pentru aceasta. Din proiectiile care se fac, aflam insa ca platile vor fi “inverzite”, in sensul ca vor fi si elemente de ecologie.

- Recent, ati preluat renta viagera. Aveti la judete structuri speciale?
- In APIA central exista o directie prin care se deruleaza platile din fonduri nationale, intre care se numara si renta viagera. Este Directia ajutoare si subventii de la stat - DASS. Iar la centrele judetene, avem un serviciu specializat pentru platile de la bugetul de stat - platile in zootehnie, bunastarea animalelor, agricultura ecologica, masuri de piata. Aici am creat o structura dimensionata, in functie de numarul de rentieri. Pentru ca, in Constanta avem 9.000 de rentieri, in Timis avem 5.000 de rentieri, dar avem judete cu 500.

- Credeti ca mai sunt sanse pentru cei care ar dori, in continuare, sa devina rentieri, cum s-ar spune cei care, din diferite motive, au “pierdut trenul” la incheierea programului?
- Noi ne ocupam de cei care au deja carnete de rentieri. Cred, insa, ca este posibil ca in viitoarea politica a ministerului sa apara aceasta masura. In momentul in care se doreste rezolvarea acestei probleme a terenurilor lasate parloaga, s-ar impune o astfel de masura, prin care terenurile celor care nu le pot lucra sa fie vandute sau arendate. Sigur, alaturi de penalitatile care se intentioneaza sa se aplice pentru terenurile nelucrate.

- Tinand seama ca institutia pe care o conduceti gestioneaza aceste mari suprafete care apartin sectoarelor de subzistenta si semisubzistenta, cum vedeti comasarea acestor mici suprafete?
- O oarecare comasare a aparut in anii acestia, de cand se fac plati pe suprafata. APIA a plecat de la aproape 1,3 milioane fermieri, cu o suprafata de circa 8,8 milioane ha in 2007. De atunci, numarul lor a scazut la circa 1,1 milioane, dar suprafata a crescut la circa 9,7 milioane de hectare. Daca statul va aplica acele penalizari care se preconizeaza, pentru terenurile nelucrate, cred ca se va realiza o comasare mai accelerata. Mai ales daca se va veni si cu masuri colaterale, gen renta viagera.
Eu si dl ministru suntem intr-un grup de lucru, la Bruxelles, la Comisia Europeana, pentru pregatirea noii PAC. Se preconizeaza, intre altele, crearea fermelor de 20 ha, care ar putea coagula aceste suprafete mici. Daca se vine cu un sprijin financiar suplimentar, acest lucru se poate realiza.

- Revenind la activitatea APIA, spuneti-ne care este acum situatia erorilor care au creat dificultati in anii trecuti?
- In anii trecuti, am plecat de la un coeficient de eroare de 10%, care a determinat aplicarea corectiilor financiare. Anul trecut, prin masurile care s-au aplicat, am ajuns la 3,5%. Anul acesta, tinta noastra este de a ajunge la 2%, ceea ce ar fi excelent. Penalizari se discuta inca pentru 2008, pentru 2009 n-am primit inca nicio comunicare, dar din 2010 nu mai avem probleme. Prin infuzia de management, prin stabilizarea la nivel judetean, s-a putut construi ceva si s-a reusit sa obtinem aceste rezultate.

- La 1 martie incepeti o noua campanie de depunere a cererilor...
- Campania va dura pana in 16 mai (data reglementata, 15 iunie, fiind zi nelucratoare).
Vom continua pana in 10 iulie, dar pentru aceste cereri se va percepe o penalizare de 1%. Noi am pregatit o campanie de informare - avem un spot, urmeaza sa avem un film, am dat la tiparit materialele publicitare. Vrem ca oamenii sa fie nu numai informati, ci si instruiti. Am incheiat, in acest sens, un protocol cu organizatiile profesionale ale fermierilor. De asemenea, am incheiat protocoale cu institutiile prefectilor, cu primarii, pentru a mobiliza in sprijin acei agenti agricoli care ne sunt de mare folos.

- Ce sume vor primi fermierii anul acesta?
- Pana acum este clar pachetul de la UE, de 100 euro pe hectar, in total 900 milioane de euro. Platile complementare inca se discuta. Probabil vor fi cel putin la nivelul anului trecut.


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!