Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Vizita în campurile de testare ale APPR

Joi, 6 iulie, cu o întarziere de doua zile cauzata de ploile abundente, Asociatia Producatorilor de Porumb (APPR) a inaugurat seria de vizite în campurile de testare la porumb si floarea-soarelui din Furculesti, judetul Teleorman, respectiv porumb si cereale paioase de la SCDA Caracal.

Cu totul, anul acesta APPR testeaza 110 hibrizi de porumb (grupele FAO 250 - 800) si cateva zeci de soiuri de grau, pe langa sorg si hibrizii de floarea-soarelui.
Locatiile de testare sunt în judetele Olt, Dolj, Teleorman, Calarasi, Ialomita, Braila, Tulcea, Constanta, Vaslui, Neamt. Majoritatea locatiilor de testare, între care si cele doua mentionate, sunt la neirigat, dar exista si patru irigate. Locatiile sunt alese în functie de numarul de membri pe care APPR îi are într-o anumita zona - de aceea, nu sunt multe testari în Transilvania. Costul testarilor se cifreaza la 7-8 mii de euro/cultura într-o singura locatie si este justificat de necesitatea ca fermierii sa poata avea la dispozitie rezultate unor teste riguroase si obiective, publicate de APPR în cataloage anuale.

APPR aplica protocoalele Arvalis
Tehnologia de testare e în conformitate cu protocoalele Institutului Arvalis din Franta, de la care APPR a achizitionat si programul de monitorizare. De exemplu, la porumb hibrizii sunt împartiti în doua grupe: 60 sunt grupa FAO sub 400, 50 peste, iar fiecare dintre cele doua grupe de maturitate este testata aleatoriu, în trei repetitii ale unor parcele cu dimensiunea de aproximativ 7 metri lungime si 4 metri latime, pe care însamantarea se face în patru randuri, dintre care doar randurile din mijloc (2-3) se recolteaza. In prima repetitie sunt hibrizii de la 1 la 60, iar în repetitiile doi-trei se face un amestec aleatoriu (cu un program pe calculator), pentru ca acelasi hibrid sa nu nimereasca aceeasi pozitie si langa acelasi vecin. Hibrizii sunt codati, iar codurile nu le stie nimeni, fiind transformate aleatoriu, din momentul în care samanta a fost pregatita pentru semanat de angajatii APPR, spune Alina Cretu, director executiv APPR.
O data sau de doua ori pe an, în functie de ciclul de vegetatie, se fac vizite în camp cu participarea reprezentantilor companiilor producatoare si a unor fermieri interesati - asa cum a fost cazul joi. Dar reprezentantii companiilor producatoare de seminte sau produselor de protectie a plantelor pot oricand vizita aceste campuri, avand coordonatele GPS de la începutul ciclului de vegetatie. In plus, APPR are un consiliu consultativ, ales anual prin tragere la sorti, între care si reprezentantii a trei companii. Acesti reprezentanti viziteaza loturile si le verifica îndeaproape, avizand munca prestatorului de servicii. Prestatorul, în cazul campului din Furculesti, a fost Maisadour, iar la Caracal - Limagrain.

Tehnologii diferite la Furculesti si Caracal
La Furculesti, porumbul a fost semanat de fermierul Petre Boboc pe 7 aprilie, iar floarea-soarelui cu o zi mai devreme. Tehnologia aplicata la porumb: înainte de semanat, terenul a fost fertilizat cu 250 de kilograme de 20-20-0 (azot, fosfor si potasiu); dupa semanat, ca erbicid preemergent a fost folosit Frontier, 1,2 l/ha, apoi, la 4-6 frunze, a mai fost aplicat un Titus si în data de 24 mai a fost prasit mecanic. La floare, fertilizarea s-a facut tot cu 250 de kilograme 20-20-0, erbicidul preemergent a fost Gardoprim, 4 l/ha, iar prasitul mecanic s-a efectuat la stadiul de 6-8 frunze.
La Caracal, tehnologia pentru porumb a fost explicata de Marian Badea, responsabil cercetare la Limagrain Romania: "Imediat dupa semanat, cultura a fost erbicidata cu Total si Adengo, iar în vegetatie am mai aplicat o erbicidare cu fluroxipyr si nicosulfuron. Fertilizarea s-a facut cu 250 de kilograme de 20-20-0. Din pacate, din motive tehnice, n-am mai putut realiza a doua fertilizare, odata cu prasitul".

In campul de grau, fermierul Constantinescu Eustatiu a prezentat situatia cu o fluenta impecabila: "Planta premergatoare a fost rapita. S-a efectuat o aratura de vara la 25 de centimetri, urmata de un tavalug neted. In toamna, înainte de semanat, în urma ploilor cazute în luna septembrie, terenul s-a pregatit dintr-o singura lucrare cu discul si o lucrare cu combinatorul. S-au aplicat 250 de kilograme de complexe 20-20-0, iar semanatul s-a facut pe 26 octombrie, din cauza ploilor abundente. Rasarirea a fost foarte uniforma. In primavara s-au aplicat erbicidul Secador si fungicidul Falcone, iar al doilea tratament s-a facut cu Acanto Plus. Fertilizarea în primavara a constat în 250 de kg de azotat de amoniu. Pe perioada vegetatiei, genotipurile testate s-au dovedit rezistente la boli. Conditiile din acest an au fost foarte favorabile pentru cultura graului; începand din octombrie pana în iunie (inclusiv) au cazut 355 de mm de precipitatii, media multianuala fiind de 536 de mm. Ne-au ajutat foarte mult ploile din luna mai - 84 mm, cazute tocmai la timp, asigurand o buna formare a bobului. La începutul lunii iunie a venit un val de ploi de 78 de litri, care au provocat aparitia fenomenului de cadere la o parte a genotipurilor testate. Urmeaza sa recoltam cu batoza de parcele experimentale si sa aflam productia realizata de fiecare soi în parte".

Robert VERESS


Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 27 din 12 iulie 2017


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!