Profitul agricol nr 23
12 iunie 2019
Pretul cerealelor la poarta fermei

Pentru multi, anul acesta a adus productii-record. Dar preturile au fost mai mici decat anul trecut, ceea ce a mai diminuat castigurile. Sunt si dintre cei care, afectati o data de seceta, s-au trezit ca primesc si preturi mici. Am trecut în revista cate un mare fermier din fiecare zona cerealiera importanta, pentru a vedea ce strategie de vanzare are si mai ales ce preturi a primit de la traderi.

In Campia de Vest, la Arad, Dimitre Musca a vandut rapita cu 360 de euro/ tona. Graul îl are pe stoc, nu a vandut nimic. In conditiile unei productii de de 7.800 de kg/ha, se gandeste sa reduca suprafata cu grau de la anul. "Am primit 700 de lei/tona acum doua-trei saptamani, dar nu am vrut sa îl dau. Sper sa obtin mai mult, pentru ca am calitate foarte buna. Ramane de vazut. Daca nu, încerc sa îl fac faina, sa îl folosesc în hrana animalelor. Nu este de vandut", spune fermierul. La începutul lunii, a intrat la soia si porumbul".
Seceta a afectat judetele Arad, Timis si o parte din Bihor. Dar Musca nu-si face probleme. Siguranta financiara vine din sectorul zootehnic, procesare si reteaua de magazine. "Din vanzarea de lapte, carne si paine fac în fiecare zi încasari de 40.000 de euro."

In judetul Dolj, Stefan Grozavescu spune ca duce toata productia la siloz si asteapta pana cand se stabileste un pret acceptabil. Nu are spatii de depozitare. Daca vinde proprietarului depozitului, atunci depozitarea nu îl costa.
"De obicei, asa am facut. Costul de depozitare ar diminua pretul daca as vinde la altcineva. Am calculat, ar fi 0,05 lei pe kg daca as muta produsul sau l-as vinde în alta parte. Spre exemplu, daca gasesti sa vinzi graul cu 0,6 lei/kg, scazi 0,05 lei/kg si ramai cu 0,55 lei/kg si poate proprietarul silozului îti ofera 0,58 lei/kg si iesi în castig", explica fermierul.
Grozavescu a vandut orzul cu 0,58 lei/kg, rapita cu 1,58 lei/kg si graul cu 0,6 lei/kg. Pentru floarea-soarelui a primit oferte de 1,26 lei/kg, iar la porumb 0,57-0,58 lei/kg. Grozavescu are doua magazii, unde la nevoie poate sa depoziteze 800 de tone. Le foloseste în perioadele în care se blocheaza transportul la siloz si pentru cantitatea pe care o plateste ca arenda.

In Ialomita, Gheorghe Alexandru spune ca deocamdata nu a vandut nimic, nici macar rapita. "Astept preturile mai tarziu, prin noiembrie. Am vandut acum porumbul de anul trecut, cu 600 lei/t. Vine altul în loc, mai mult si mai bun", spune fermierul. "Am vrut sa fie ca o asigurare. Diferenta dintre cel mai bun pret si cel de azi este pretul asigurarii", conchide Alexandru, fara patima ca ar fi putut sa obtina un pret mai bun.

La Tulcea, Ion Balan observa ca solicitarile de cumparare au scazut la grau fata de perioada recoltarii.
Ofertele traderilor sunt de 0,65-0,68 lei/kg la grau, iar la porumb de 0,52-0,54 lei/kg. Balan considera ca o cauza pentru pretul mai mic al porumbului poate sa fie faptul ca este început de campanie. "Nu am vandut nici un bob de grau. La fel am sa fac si cu porumbul. Acum vand porumb de anul trecut cu 70 de bani, luat din curte. Anul trecut era 62 de bani", spune el. Chiar daca nu toata diferenta înseamna castig, întrucat depozitarea costa, stocul pastrat i-a permis si valorificarea la preturi mai bune. A vandut la poarta fermei 800 de tone cu 80 de bani, porumb ambalat în saci de 40 de kg. Este foarte încantat. Pana acum livra în acest fel 2-300 de tone. Rapita a vandut-o înca din februarie, cu 1,65 lei/kg. Si-a pastrat o marja de siguranta, astfel încat la recoltare a mai vandut aproape un sfert din total cu 1,6 lei/kg. Orzul l-a vandut cu 0,58 lei/kg. Si recolta de soia, cultura aflata pe 200 de ha, o va vinde. Ofertele sunt chiar mai serioase decat în alti ani, 1,4-1,5 lei/kg.

La Iasi, Liviu Balanici a obtinut o productie buna la grau anul acesta. Totusi, financiar situatia este la limita. "Daca vand acum, vand sub pretul de cost. Am produs 6.200 de kg/ha si trebuie sa-l vand cu 0,67 lei/kg ca sa îmi scot cheltuielile. La grau panificatie, de calitate, se ofera între 0,62 lei/kg si 0,65 lei/kg", spune fermierul. Cum are depozite de cereale, înca îl pastreaza. Spera ca îl va vinde la un pret mai bun, dar se teme de cresterea costurilor cu depozitarea. Din pacate, nici la rapita nu a avut rezultate stralucite. Balanici a obtinut o productie de 3 tone/ ha si a vandut-o cu 1,5 lei/kg. "Tragand linie, am ramas cu 50 lei/ha. Anul trecut am facut 4,2 t/ha, am obtinut si un profit bun, dar anul acesta a rasarit tarziu. Nu am avut productii. Tehnologia a fost aceeasi", spune fermierul.

Adrian MIHAI


Mai multe puteti citi in revista
Profitul agricol nr. 34 din 13 august 2017


Citeste si:


Editorial
Inca un dosar de coruptie da cosmaruri celor de la APIA. E de prin 2012. Trebuia sa se împarta niste ajutoare la saraci: ulei si faina. Pomana urma sa fie achitata de cei de la Bruxelles. Acolo unde functionari platiti regeste plang pe umarul celor care nu muncesc. Noi, în estul Europei, am învatat de mult ca "cine nu munceste, nu mananca!" Functionarii de la APIA, grabiti sa dea la popor faina si ulei pe gratis, n-au gasit în tara pe cineva care sa faca rost de alimente. Asa ca le-a venit în ajutor o firma de prin Bulgaria. Pe bulgarii astia i-a adus de mana la APIA un oarecare Sorin Adrian Gazdac, întamplator fiul unui fost senator obscur, Cezar Magureanu. Sper ca nici unul dintre dvs. nu va închipuiti ca ar fi vreo legatura între senator, APIA si banii europeni! Abia ce au intrat bulgarii si prietenul lor, fiul de senator, în cladirea APIA, ca au si sarit vreo cativa salariati ai institutiei sa le ofere toate detaliile despre afacere. Ca sa arate cat sunt de eficienti, le-au adus si contractele, sa le semneze. Oricare dintre noi, daca ne-am fi dus la APIA, am fi fost întampinati cu aceeasi bunavointa. Nici nu-mi închipui ca s-a discutat cu bulgarii ori cu senatorul ceva despre vreo spaga. Mai ales cei din conducerea Agentiei. In baza promisiunii bulgarilor ca vor livra faina si ulei romanilor saraci, APIA s-a grabit sa le plateasca un avans de aproape 19 milioane de euro. Asa cum fac cu fiecare dintre cei care solicita fonduri europene... Totul ar fi mers foarte bine daca nu interveneau procurorii statului paralel, care au vrut sa controleze livrarile. Caci, ca un facut, bulgarii au uitat sa mai aduca faina si uleiul platite de la Bruxelles. Vi se pare cumva ca asta e un caz de coruptie? Nu, nici vorba!