interviu cu Mihai BANU, presedintele Comitetului National de initiativa pentru organizarea Camerelor agricole

- Acum, dupa ce ati lucrat la elaborarea Legii Camerelor agricole, dupa ce ati trecut-o prin Parlament, va indepartati putin si o priviti ca pe o constructie. Cum se vede?
- Filosofia legii porneste de la ideea ca nu se poate face reforma, nu se poate produce valoare adaugata in spatiul rural fara a avea institutiile adecvate. In oricare strategie exista patru elemente esentiale - obiective, institutii, buget, beneficiari. Obiectivele sunt cele inscrise in Politica Agricola Comuna, bugetul - mult, putin - exista, dar nu avem institutii si nu sunt clarificati beneficiarii.
Speram ca noile structuri - camerele pentru agricultura, silvicultura si dezvoltare rurala - sa acopere golul care exista. Oricine merge intr-o localitate rurala constata ca acolo sunt multe necunoscute. Oamenii nu stiu ce inseamna fonduri europene, care este viitorul agriculturii, cum le pot creste veniturile.
Asadar, aceste camere trebuie sa rezolve, in primul rand, partea care tine de terenurile agricole si silvice, de gestionarea lor durabila. In primul rand, trebuie definiti proprietarii, pentru ca, acum, 60% dintre ei sunt mostenitori. Si, daca nu se face nimic, peste 20 de ani vom avea numai mostenitori, iar circuitul juridic al terenurilor s-ar putea sa se blocheze. Si asta din doua cauze: costurile pentru dezbaterea mostenirii si cadastrul individual. Aceste lucruri trebuie sa le rezolve camerele agricole.
A doua problema este cadastrul, sa clarificam cat arabil avem in Romania.
A treia, este legata de schimbarea categoriilor de folosinta si intretinerea peisajului.
A patra, este comasarea si constituirea fermelor pentru tineri. Trebuie sa stopam migratia, sa avem ferme de minimum 30-40 ha, in care sa se instaleze tineri. Avem in PNDR masura pentru tineri, dar sunt prea putini cei care beneficiaza. In Bacau, sunt doar 20. Or, trebuie sa avem, intr-un judet, cel putin 1.000 de tineri fermieri!

-Exista o controversa. Unii spun ca aceste camere ar trebui sa fie un fel de institutii de consultanta. Altii, ca trebuie sa fie institutii reprezentative ale fermierilor. Care este opinia dvs.?
- Trebuie sa fie si una si alta. Camerele sunt de reprezentare, pentru ca in conducerea lor - la nivel local, judetean, zonal - sunt fermieri. Dar, aparatul tehnic este format din specialisti, care trebuie sa dea consultanta. Tot ce are nevoie fermierul, camerele trebuie sa rezolve.
- Aplicarea legii a intarziat. Si, dupa cum am aflat, la Ministerul Agriculturii se lucreaza la un act normativ de modificare. Pe de alta parte, exista observatii, in sensul ca legea prevede doar cum se constituie camerele, nu si atributiile lor. Ce se intampla?
- Cat priveste modificarile, ele nu sunt semnificative, nu schimba filosofia legii. Iar pentru atributii, in partea a doua a legii sunt trei pagini. Modificarile sunt minore, corecteaza doar unele greseli.
Apoi, se prevedea ca la camere sa fie angajati toti cei care au nevoie de serviciu, cei disponibilizati din structurile agricole. Or, la fiecare camera exista un anumit numar de posturi, pentru care se organizeaza concurs. Si sunt selectati specialistii care intrunesc criteriile. Deci, sunt doua capitole ale legii - unul vizeaza alegerile, altul atributiile si functionarea. De altfel, si daca ar mai fi unele scapari, ce s-ar intampla? Important este ca aceste structuri sa fie infiintate, iar modificarile se pot face si pe parcurs. Fiind camere ale fermierilor, ei vor putea, ulterior, sa stabileasca ce doresc sa faca.
- Ce structura vor avea, cum vor fi organizate Camerele?
- Camerele vor fi organizate la nivel zonal, judetean, regional (pe 7 regiuni administrative) si national. Fiecare camera va avea un palier reprezentativ, format din fermieri si un palier tehnic, alcatuit din specialisti numiti prin concurs.
Vor fi stabilite colegii zonale, care vor avea in componenta cateva comune. Spre exemplu, la Bacau erau 12 consilii unice, acum vor fi 19 colegii zonale.
Fiecare colegiu zonal va avea in conducere 9 fermieri care vor fi alesi in biroul camerei zonale. Presedintii Camerelor zonale vor fi in conducerea camerei judetene. Presedintii camerelor judetene vor fi in biroul Camerei regionale, iar presedintii acestora vor fi in conducerea Camerei Nationale. Deci, 7 presedinti de regiuni vor forma colegiul national. Sigur, si Camera nationala va avea un palier tehnic care se va ocupa nu numai de probleme interne, ci si de relatiile cu institutiile statului si de relatiile internationale.
La ora actuala, politica Ministerului Agriculturii nu are prin cine sa fie aplicata. Se vorbeste de ferma de familie, care este majoritara in Uniunea Europeana. Noi nu putem dezvolta alte structuri, pentru ca vom fi in afara Politicii Agricole Comune.
De aceea, noi trebuie sa dezvoltam ferme, de 20-40 hectare, care sa fie compatibile cu cele europene si beneficiare ale fondurilor comunitare. Niciodata marile ferme nu vor putea fi compatibile cu structurile europene.

- Ce ne spuneti despre alegeri?
- Candidatii vor fi oricare dintre fermierii inscrisi in baza de date a APIA si silvicultorii inscrisi in ocoalele silvice private. Cel care poate sa-si faca o lista cu 50 de semnaturi, de sustinatori, poate sa candideze. Si, bineinteles, sa aiba cel putin studii medii. Media fermierilor pe un colegiu zonal va fi cam de 1.200. Ei vor alege 9 membri care ii vor reprezenta in biroul camerei zonale si 5 supleanti.
Dintre acestia, se vor alege trei pentru biroul Camerei zonale - presedinte, vicepresedinte si secretar. Presedintii vor fi membrii colegiului judetean. Ei vor alege biroul judetean, alcatuit din 9 membri - presedintele, 4 vicepresedinti, restul membri.
Birourile permanente ale colegiilor judetene formeaza colegiul regional care, la randul sau, alege biroul regional.
Prin lege, am stabilit ca aparatul tehnic al camerei zonale sa aiba cel putin trei specialisti de profil agronomic si silvic. Economistii si juristii vor fi la nivel judetean.
- Cum se va lucra, practic?
- Pe baza de contracte. Intre Camera nationala si Ministerul Agriculturii se va incheia un contract de prestari de servicii sau mai multe contracte, pe domenii. Spre exemplu, ministerul are nevoie sa-si promoveze politicile. Si atunci va face contract pentru a le promova prin Camere. Vor fi si contracte pentru absorbtia fondurilor, pentru crearea bazei de date etc. Ministerul Agriculturii are in buget 200-300 milioane lei pentru prestari de servicii. Acesti bani vor putea fi folositi pentru contracte cu Camerele agricole.
In acelasi timp, Camerele agricole vor trebui sa lucreze cu unitatile de cercetare agricola, cu ASAS. Deci, fiecare Camera sa fie arondata la o statiune sau un institut. Astfel, va fi materializat principiul “economie bazata pe cunoastere”.
Asemanator medicului de familie, care are, in medie, 500 de pacienti, am stabilit ca fiecare specialist sa aiba in raza sa de activitate 400 de fermieri. Si, pana la urma, din acestia, in 3-4 ani, sa faca cel putin 100 de fermieri viabili, care sa fie gospodarii satului, sa aiba ferme comerciale.
Daca ne gandim ca in Romania sunt 3.000 de comune si in fiecare avem cel putin circa 150 de ferme, s-ar ajunge pe tara la 450.000-500.000 de fermieri.
- Revenim la intarzierea aplicarii. Ce s-a intamplat?
- Pana la 7 februarie trebuia constituit Comitetul national de initiativa. Dar au existat tot felul de indoieli, asa cum s-a intamplat de 20 de ani incoace. Nu stiu ce ar fi trebuit sa fac pentru a grabi lucrurile...
- Cine sunt cei care au pus piedici?
- N-as vrea sa-i nominalizez. Au fost de peste tot, la toate nivelurile. In camerele agricole vor fi adunati, pentru reprezentare, circa 6.000 de fermieri. Ei vor putea fi o forta si vor reprezenta cei 1.100.000 de fermieri inscrisi la APIA. Tinta este ca fermele de 5 ha sa ajunga la cel putin 20 ha, iar cea de 200 ha sa nu se micsoreze.

- Care este calendarul constituirii camerelor?
- Am infiintat deja Comitetul national de initiativa pentru constituirea camerelor agricole, care va fi aprobat de Guvern. Comitetul are misiunea de a infiinta camerele, dupa care se va desfiinta.
Am alcatuit deja un proiect al normelor de aplicare a legii, care va fi, de asemenea, aprobat prin HG, sper, pana in 10 martie. Tot pana la 10 martie vrem sa infiintam si comitetele judetene de initiativa si sa avem delimitate colegiile zonale.
Pana la 1 aprilie, vrem sa pregatim logistica pentru alegeri, care sa aiba loc intre 1-10 aprilie. Astfel ca pana la 7 mai sa avem constituite Camerele, inclusiv Camera Nationala.
- Ce se intampla cu modificarile la lege?
- Nu este nicio urgenta. Camerele se pot infiinta si fara aceste modificari. Abia dupa 7 mai vor incepe angajarile de personal si speram ca la sfarsitul lui iunie-iulie, Camerele sa inceapa sa lucreze.

- Ce se va intampla cu actualele Camere de pe langa consiliile judetene?
- Ele se vor desfiinta prin HG. Acolo sunt 1.000 de specialisti. Or, la camere, am calculat ca ar fi nevoie de circa 3.000 de angajati.
- Nu se va crea un paralelism cu specialistii de la comune?
- Ei sunt angajatii primariilor si au alte atributii. Principala lor misiune este aplicarea legilor funciare.
- Sunt semnale ca se incearca politizarea Camerelor agricole. Exista vreun element de protectie?
- Mai mult decat votul secret, nu cred ca poate fi altceva. Fermierii au, desigur, fiecare, optiunile lor politice. Dar, votul va decide.
- Din ce fonduri se va asigura finantarea?
- Alegerile vor fi finantate de Ministerul Agriculturii. Cred ca nu se vor depasi doua milioane de lei, in total. Iar finantarea efectiva a Camerelor se va face, cum spuneam, pe baza de contracte de prestari de servicii cu Ministerul Agriculturii. Ministerul are in buget fondurile pe care le da consiliilor judetene pentru consultanta. Dar are si fonduri pentru servicii, pentru promovarea politicilor sale.
Pe de alta parte, fiecare camera regionala va trebui sa creeze o societate comerciala, cu sucursale judetene si filiale zonale. Sa ne gandim ca o camera regionala are cel putin un milion de hectare. Daca inputurile vin pe “o singura usa”, prin aceasta societate comerciala. Sigur, se va putea negocia pretul si se vor putea obtine venituri.
Deci, noi vrem sa facem un mixaj. Sa dam si asistenta si sa organizam si filiere de produs prin acele societati comerciale.
- Deci, nu vor fi cotizatii ale fermierilor, de genul celor care se practica in Franta, de exemplu.
- Nu in aceasta etapa. Probabil ca, mai tarziu, daca fermierii insisi vor constata ca au nevoie de fonduri pentru diferite obiective, vor putea introduce cotizatii.
- Participarea la alegeri are legatura cu marimea fermei?
- Nu. Fiecare va avea dreptul sa aleaga, indiferent de dimensiunea exploatatiei, dupa principiul “un om, un vot”.

A consemnat Maria BOGDAN